În 20 iunie 2009, binecunoscutul compozitor, dirijor si profesor clujean Cornel Taranu a împlinit 75 de ani, prilej pentru Radio România Muzical de a-i solicita un interviu.


Sunteti compozitor, sunteti dirijor, sunteti profesor. Care dintre aceste laturi ale carierei dumneavoastra v-a adus cele mai multe satisfactii?

Toate activitatile mele sunt de imaginat, de gândit, de evaluat prin prisma compozitorului. Fiind compozitor ma ocup de ansamblul Ars Nova pe care îl si dirijez, daca se poate spune asa, si am o serie de discipoli în aceeasi disciplina pe care încercam sa o învatam împreuna. Daca n-as fi compozitor, celelalte activitati nici n-ar exista, deci compozitia este cheia activitatii mele.


În calitate de profesor, care este parerea dumneavoastra despre noile generatii?

În primul rând se constata o scadere a interesului pentru abordarea zonelor artistice. Desi la noi exista înca foarte multi studenti, la compozitie as zice ca s-a mai rarit entuziasmul sau prezenta studentilor. Dar valori exista în continuare si la noi nu cantitatea conteaza, ci calitatea, deci e suficient ca într-o generatie sa apara 2-3 elemente de mare valoare ca sa avem senzatia ca n-am muncit degeaba.


Credeti ca aceasta lipsa de interes este simptomul unei probleme mai mari?

Este simptomul schimbarilor care au intervenit în viata noastra în ultimii 20 de ani si al globalizarii daca vreti. Pe de alta parte, în zonele interpretative lucrurile stau destul de bine. Acolo exista foarte mult interes. În zona compozitiei avem mai putini candidati si poate si pregatirea care se face în liceele de muzica nu pune destul accent pe o pre-specializare în acest domeniu, lucru care înainte se facea putin mai accentuat.


Ce proiecte aveti anul acesta sau poate pe termen mai îndelungat?

Cuvântul îndelungat la aceasta vârsta este o fantezie. Sa vedem ce se întâmpla. Din punct de vedere al proiectelor mele imediate, exista câteva lucrari pe care le-am scris recent si pe care as dori sa le arat publicului si colegilor, în special o Cantata de camera pe versuri de Lucian Blaga, al carei titlu este decupat dintr-un poem de-al sau - se numeste "Usor nu e cântecul" . În ea se regaseste si celebrul sonet al lui Blaga "Câinele din Pompei". Era un proiect al maestrului Toduta, ce nu a putut fi finalizat, as zice ca în memoria sa am încercat eu sa realizez aceasta pagina memorabila a lui Blaga.
De curând mi s-a cântat o lucrare pentru orchestra în Festivalul Cluj Modern, al carui director artistic sunt din 1995. Se numeste Saramandji - este un titlu venit din limba sanscrita care înseamna "a fi împreuna" .
Am mai scris si mai scriu o serie de lieduri pe versuri în principal de poeti români contemporani si deocamdata sunt doar în aceasta zona de asteptare, poate, a unui viitor libret de opera pentru care am mai multe variante si urmeaza sa ma decid daca una din ele este fezabila din punctul meu de vedere.
Pe lânga asta avem, sigur, în curând, Festivalul "George Enescu" , unde va fi Simpozionul de muzicologie. Exista un simpozion la Academie despre aniversarea de 100 de ani de la nasterea lui Paul Constantinescu la care voi participa si eu, iar în Festivalul "George Enescu" mi se va cânta o lucrare camerala.
A fost nu demult Saptamâna Internationala a Muzicii Noi în Bucuresti în care Orchestra de Camera Radio mi-a interpretat o cantata pe versuri de Nichita Stanescu, "Dedicatii", sub conducerea muzicala a lui Radu Popa, avându-i ca solisti pe tânarul bas-bariton Cristian Hodrea si pe binecunoscutul actor Anton Tauf.
Cam în aceasta zona am avut câteva prezente. Plus concerte la Timisoara, la Brasov. Ma bucur foarte mult ca se reia în Festivalul "George Enescu" "Capriciul Român" de George Enescu pe care l-am orchestrat eu si care va fi prezentat într-o foarte selecta companie. Este vorba de violonistul Remus Azoitei de la Londra si de Orchestra Nationala a Frantei.
Cam acestea sunt evenimentele principale din acest an la care particip si eu si sper ca Festivalul "George Enescu" va fi un succes care ne intereseaza pe toti.