Pe 27 iunie, Eugen Ciceu-Cicero, unul dintre cei mai mari virtuozi ai pianului de jazz, ar fi împlinit vârsta de 75 de ani. Un muzician de formaţie clasică, Ciceu-Cicero a fost cucerit de posibilităţile de exprimare pe care le oferă improvizaţia de jazz. A ales să îmbine cele două mari pasiuni ale sale, cea mai mare parte a operei pianistului constând din prelucrări în tonuri de jazz ale unor teme din repertoriul clasic.

Sub atingerea sa, creaţiile lui Bach, Mozart, Chopin, Ceaikovski sau Liszt se transformau în mod natural în muzică de jazz, la fel ca melodiile lui Gershwin sau Cole Porter. Ciceu-Cicero se distinge nu doar prin eleganţă şi rafinament, ci şi printr-o atitudine relaxată şi spirit ludic, ce fac din intepretările sale audiţii extrem de agreabile.

Născut la Cluj, Eugen Ciceu-Cicero a uimit cu talentul său precoce. A început să cânte la pian de la vârsta de patru ani, iar doi ani mai târziu a susţinut primul său concert. A studiat cu renumita profesoară Aurelia Cionca, cea care i-a modelat şi pe Dinu Lipatti sau pe Dan Mizrahi. Mai târziu, artistul clujean a ajuns student la Conservatorului bucureştean, unde i-a avut colegi pe Vladimir Cosma şi Richard Oschanitzky.

La acea vreme devenea tot mai atras de jazz, impresionat de interpretările unor pianişti ca Erroll Garner sau Oscar Peterson. Ca şi în cazul lui Oschanitzky, această pasiune avea să-i aducă exmatricularea temporară din Conservator.

Poate marcat şi de aceste întâmplări, tânărul pianist a decis să se strecoare dincolo de "cortina de fier", spre lumea liberă. Un concert susţinut în Berlinul de Est, în 1962, i-a oferit prilejul evadării mult visate.

A trăit în Elveţia până în 1970, an din care s-a stabilit la München. Talentul său a fost recunoscut foarte rapid în lumea germanofonă. LP-ul său de debut, Rokoko Jazz, a fost lansat în 1965, fiind conţinând în cea mai mare parte prelucrări după mari compozitori ai epocii baroce. Rokoko Jazz a apărut la casa de discuri MPS, acolo unde au fost editate şi materiale ce poartă semnătura lui Oscar Peterson, Erroll Garner, Bill Evans sau Jancsi Kőrössy, între alţii.

Pianistul a adoptat cognomenul Eugen Cicero, mult mai uşor de pronunţat pentru publicul german decât numele lui real. Discografia sa a continuat să se extindă în deceniile ce a urmat, mai întâi cu serie de realizări sub egida MPS, apoi şi pentru alte label-uri prestigioase, ca Intercord, Columbia, Barclay sau Denon (Japonia). De-a lungul carierei, Ciceu-Cicero a lucrat cu câţiva dintre cei mai valoroşi instrumentişti germani, elveţieni sau austrieci, dar şi cu americanii Billy Higgins şi John Clayton sau cu un alt mare expat român, Decebal Bădilă.

În primii ani '90, Eugen Ciceu-Cicero a concertat în mai multe rânduri la Sala Radio, prilej cu care a fost descoperit în sfârşit şi de publicul din ţara natală. Tot în perioada respectivă, Electrecordul a publicat albumul Cicero Jazz, primul şi din păcate singurul material al artistului apărut pe piaţa din România.

Eugen Ciceu-Cicero ne-a părăsit prematur în 1997, dar ne-a lăsat o moştenire artistică impresionantă, ce aşteaptă încă să fie explorată de iubitorii jazz-ului şi ai muzicii bune în general.

Planeta Jazz de sâmbătă, 27 iunie, ora 18:00, vă va oferi ocazia unei incursiuni în creaţia remarcabilului pianist.