Soprana Elena Moşuc va evolua din nou pe scena celebrului Teatru de Operă "Scala" din Milano, de data aceasta în rolul Micaela din opera Carmen de Georges Bizet. Despre acest rol, dar şi despre viitoarele proiecte ne-a vorbit soprana Elena Moşuc.

Stimată doamnă Elena Moşuc, reveniţi pe scena teatrului Scala din Milano, de data aceasta în rolul Micaela din opera Carmen de Bizet. Cum a venit propunerea de a lua parte la acest spectacol?

Propunerea aceasta a venit din partea noii direcţiuni de la Scala, intendantul Alexander Ferera care, de fapt, a fost intendantul meu la Zurich 21 de ani şi mă ştie foarte bine. Eu, până acum, la Scala am cântat numai Verdi şi am avut întotdeauna mari succese cu Traviata, Rigoletto, Luisa Miller. Am făcut şi turnee în Japonia cu Scala în 2013. Şi, iată-mă acum cu un alt compozitor, cu Bizet, Micaela - un rol care este scurt, dar foarte frumos şi foarte de succes întotdeauna şi mă bucur foarte mult pentru că am colegi extraordinari. Tenorul este Jose Cura, cu care am cântat la Zurich în Turandot, Carmen este Elina Garanca. Nu am cântat niciodată cu ea; este prima întâlnire pe scenă cu această mezzosoprană de mare succes şi în vogă la ora actuală, iar pe maestrul Massimo Zanetti îl cunosc foarte bine de la Zurich. L-am văzut dirijând în câteva producţii; este extraordinar, ştie foarte bine să acompanieze soliştii, orchestra sună extraordinar sub bagheta sa şi chiar mă bucur foarte mult să cânt împreună cu el.

Ştim că în luna iunie a acestui an, urmează încă un rol nou. Despre ce este vorba?

Este vorba despre Lucia din Lammermoor de Donizetti. Voi avea în luna iunie două spectacole - 8 şi 11 iunie. Lucia este un rol pe care îl interpretez încă de la începutul carierei. Am debutat în 1992 cu el la Iaşi, apoi am cântat la Zurich şi apoi pe mai multe scene ale lumii şi, iată-mă acum la Scala. E un rol dificil şi întotdeauna a fost dificil la Scala de cântat Lucia, dar sper să nu am probleme aşa cum nu am avut nici cu Verdi. Logioniştii mă iubesc, am publicul de partea mea întotdeauna, iar orchestra mă simpatizează mult… e o colaborare foarte frumoasă cu acest teatru minunat în care, bineînţeles, toţi soliştii visează să cânte, să fie pe aceeaşi scenă unde a cântat Callas, Di Stefano, Caruso şi toţi cei mari. Am mult noroc în această privinţă, că am reuşit să ajung în acest teatru pe care eu îl consider, şi nu numai eu, Olimpul liricii mondiale.