Dacă sâmbăta trecută la Ţintea Muzicală s-au pus întrebări romantice, a doua zi, duminică, în 24 iulie 2011, a venit momentul ca în Casa Teodorescu să se răspundă cu opusuri contemporane. Interogaţiilor lui Brahms şi Liszt le-au răspuns opt compozitori din generaţii diferite: deja consacraţii George Balint, Nicolae Tedoreanu, Christian Petrescu, Mihail Vîrtosu, alături de gazdele evenimentului - compozitoarele-surori Dana Cristina Probst, Adina Dumitrescu şi mai tinerii Adina Sibianu şi Sebastian Dumitrescu.

Trio Alto - fără termen de comparaţie

Invitaţi să interpreteze creaţiile prezentate în mare majoritate pentru prima dată în public au fost membrii Trio-ului Alto: saxofonistul Daniel Kientzy, violista Cornelia Petroiu şi pianistul Mihail Vîrtosu, instrumentişti care colaborează în mod frecvent cu compozitorii români.

Un concert cu lucrări contemporane (nemaiauzite) face, evident, ca atenţia ascultătorului să se îndrepte către opusul în sine, spre deosebire de cazul (mai frecvent) în care publicul, cunoscând creaţia, se concentrează aproape în exclusivitate asupra interpretării, pe care voit sau nu o compară cu celelalte versiuni auzite până în acel moment. Însă chiar şi fără a avea termen de comparaţie, am fost convinsă de varianta interpretativă oferită de Daniel Kientzy, Cornelia Petroiu şi Mihail Vîrtosu!; experienţa ansamblului în sfera muzicii noi s-a făcut simţită în uşurinţa cu care cei trei artişti se mişcă într-un cadru muzical altfel destul de incomod pentru foarte mulţi interpreţi. Am admirat nu numai expresivitatea redării şi modul în care cei trei au rezolvat dificultăţile de ordin tehnic ci, mai ales, am fost cucerită de deschiderea lor!

Partituri contemporane străbătute de toată gama de trăiri

Totul a pornit cu Da Viola pentru violă solo de George Balint - o partitură plină de imaginaţie melodică, traversată de sonorităţi ce amintesc de tulnice, mergând apoi la foarte bine structuratul Murmur pentru trio imaginat de Nicolae Teodoreanu, parcurgând teritoriile dansante ale Geografiilor amestecate compuse de Adina Dumitrescu pentru violă solo, răsunând cu "glas" de saxofon Vers les quatre points în foarte solicitantul şi pe alocuri sarcasticul opus al Danei Probst, deschizând porţile către jazz şi umor în Tropicality pentru trio, piesa lui Sebastian Dumitrescu, după-amiaza muzicală s-a apropiat de final cu o Căutare post-romantică, lirico-stranie a Adinei Sibianu (pentru violă şi pian), penultima creaţie prezentată aparţinând lui Mihail Vîrtosu - un Impromptu minimalist pentru trio.

Finalul a stat sub semnul "gemenelor" voce-poezie, în partitura pentru voce solo Noapte de mai, compusă şi interpretată de Christian Petrescu; versurile lui Lucian Blaga au constituit baza unei muzici extrem de sugestive, ce ar putea fi descrisă drept catalog (aproape) complet al posibilităţilor de redare a unui sunet emis de vocea umană (o descriere, din păcate, relativ sărăcăcioasă, a unei lucrări complexe şi pline de farmec!).

Expoziţia de fotografie - o minunăţie în alb-negru

Pe tărâmul magic de la Ţintea (cunoscut drept casa familiei Teodorescu) a putut fi vizitată anul acesta prin ierburi, printre lemne şi expoziţia de fotografie a artistului Octavian Bâlea - o minunăţie în alb-negru ce străbate o parte din curtea înverzită de lângă casă.

Revenită în arşiţa de beton a Bucureştiului nu pot să nu visez, ori de câte ori scot capul pe geam pentru o gură de aer, la miros de salcâm şi fân, la adiere de vânt şi la verde infinit, la imagini alb-negru prinse, precum rufele proaspăt spălate puse la uscat, cu cârlige pe sârmă, nu pot să nu visez la muzică, nu pot să nu visez la Ţintea…