În 27 aprilie 2015 se împlinesc 100 ani de la dispariția compozitorului Aleksandr Skriabin, o comemorare marcată și de casa Decca prin lansarea unei integrale a creației muzicianului rus, gravată pe 18 discuri, precum și prin apariția unui nou disc semnat de pianistul Vladimir Ashkenazy, care rămâne și astăzi unul dintre marii interpreți ai muzicii lui Skriabin.

Discul lui Vladimir Ashkenazy, intitulat Vers la flamme, a apărut în 6 aprilie 2015 și este inclus și în cadrul campaniei Radio România Muzical Votează discul de muzică clasică al anului 2015, derulată pe site-ul romaniamuzical.ro, pe care vă invit să-l vizitați pentru a asculta albumele intrate în concurs și pentru a da note acestor discuri, pentru că numai votul dvs. va desemna discul de muzică clasică al anului 2015.

Vers la flamme este titlul uneia dintre piesele lui Skriabin care figurează pe acest album. În urmă cu 30 ani, Ashkenazy înregistra sonatele pentru pian de Skriabin; la 77 ani, în 2014, el a înregistrat un program de aproape 80 de minute cuprinzând miniaturile pentru pian de Aleksandr Skriabin. Și este uimitor ce pianist minunat rămâne Ashkenazy în interpretarea acestor miniaturi - perfect adaptat discursului lui Skriabin, interiorizat, reflexiv, relevând o lume doar a lui.

Aleksandr Skriabin - comemorat în 2015 

Am ales să împart audiția acestor miniaturi în trei, așa cum în trei este împărțită de muzicologia și cronologia creației lui Skriabin. Prima etapă creatoare se desfășoară între anii 1880-1903, reprezentată de un discurs eminamente romantic, prezent în piesele op.2, op.3 și op.22. 

Skriabin este unul dintre cei mai misterioși dintre compozitorii care au trăit la granița secolelor al XIX-lea și XX, care și-a construit un limbaj personal care nu seamănă cu nimic din ce au scris alți creatori ai acelei perioade. Este adevărat, Skriabin a fost influențat de teozofie și de sinestezie, mai ales în ultimele lui lucrări. A fost și un foarte apreciat pianist, în ciuda faptului că avea o mână mică; de altfel, lucrările sale pentru pian pot fi considerate un adevărat laborator pentru creația sa simfonică. Între 1903 și 1909, Skriabin a locuit în afara Rusiei, călătorind în Europa și America, în plan componistic, realizând o tranziție între lucrările sale romantice de tinerețe și limbajul profund personal ce-I va caracteriza a treia și ultimă etapă creatoare. În această a doua etapă creatoare, Skriabin a locuit o perioadă și la Paris - recunoaștem în câteva dintre lucrările de pe acest disc: 8 studii op.42, Trei piese op.45, Quasi vals op.47, 3 piese op.52.

Vladimir Ashkenazy, un mare interpret al muzicii lui Skriabin 

Ashkenazy pare neobosit, în ciuda vârstei: continuă să înregistreze albume pe care apare în calitate de pianist și să dirijeze mari orchestre ale lumii, în același timp - de altfel și noi am avut ocazia să-l ascultăm într-un concert transmis în direct de la Londra, în 19 aprilie, la pupitrul Orchestrei Philharmonia, al cărui dirijor laureat este din anul 2000. Înregistrarea acelui concert încă poate fi ascultată pe site-ul nostru.

La 77 ani, Ashkenazy rămâne același pianist magnific din urmă cu 30-40 ani; acum însă pune parcă mai mult preț pe expresivitate, pe crearea unor stări, ceea ce de altfel cere și partitura lui Aleksandr Skriabin. În ultima sa etapă creatoare, Skriabin contruiește noi sisteme armonice, pune accentul pe legătura dintre filosofie, muzică și culoare într-o sinteză stilistică personală. Este perioada când cele mai multe dintre piesele scrise de Skriabin se intitulează poeme, culminând cu Poemul extazului sau Poemul focului. Unul dintre proiectele lui Skriabin era să creeze o lucrare care urma să fie interpretată în Munții Himalaya, o sinteză a tuturor artelor ce ar fi dus la o renaștere a lumii, după cum singur afirma.

Planurile însă nu s-au mai împlinit: în 27 aprilie 1915, Aleksandr Skriabin s-a stins din viață la doar 43 ani, după ce a făcut septicemie.

Albumul Vers la flamme poate fi ascultat în premieră românească luni, 27 aprilie, de la ora 19.00 sau în reluare duminică, 3 mai, de la ora 13.05.