Invitata mea din această seară este Cristina Sârbu - muzicolog și jurnalist de presă scrisă și radio, cea care este inițiatoarea și coordonatoare de ani buni a proiectului "Clasic e fantastic".

Bună seara, Cristina!

Bună seara! De 11 ani.

De 11 ani, clasic e fantastic în peisajul muzical românesc. A fost greu?

Ooo, nu mă întreba! Da, dar a fost și frumos. Și, până la urmă, merită. Pentru că atunci când o mămică te oprește pe stradă și spune "Vai, doamnă, copilul meu a crescut cu Clasic e fantastic!", parcă nu-ți mai trebuie nimic. Ești fericit.

Sâmbătă, 6 martie, Clasic e fantastic revine în fața publicului, nu-i așa?

Da, exact la un an, pentru că tot în martie trecut am avut ultimul concert, după care am fost închiși ca și toți ceilalți. Deci iată că după un an revenim din nou pe scenă cu public, ceea ce ne bucură enorm, mai ales că în primele două zile s-au vândut toate cele 210 - din păcate atât de puține - locuri. Și-atunci am hotărât - chiar astăzi am pus comunicatele noastre - că vom face streaming, vom da pe facebook-urile Filarmonicii, ale Asociației "Clasic e fantastic" și ale postului Radio România Muzical acest spectacol sâmbătă, la ora 11.00, ca să poată fi văzut și în țară pentru că am constatat că avem mulți urmăritori și din țară, ceea ce ne bucură.

Apropo de acest an cu multe restricții, cum a funcționat Clasic e fantastic în această perioadă?

Clasic e fantastic a funcționat cu frâna pusă, dar a funcționat. Și a funcționat oarecum în solitudine. N-am avut concerte. Am dat cu ajutorul Teatrului Odeon, pe facebook, un Beethoven și două Ceaikovski. Am mai avut în ianuarie o lecție de jazz - obișnuită, tradițională a noastră - "Să-i cântăm lui Moș Crăciun în ritm de jazz", dar numai cu sala goală, numai pe online. În schimb, două echipe au lucrat cu sârg și cu bucurie la o colecție de carte. Se numește Colecția Clasic e fantastic - copilăria marilor muzicieni. Pe de-o parte, Irina Sârbu și Mona Ciută, pe de altă parte, eu împreună cu fiica mea cea mare, Ana Sârbu, ne-am pus pe scris cărți. Am transformat libretele, am completat textele de teatru care sunt foarte, foarte subțiri ca text, pentru că acolo se umple cu muzică, cu interactivitate, cu toată bucuria jocului între scenă și sală, am amplificat, am îmbogățit poveștile și, până acum, în biblioteca virtuală de pe clasicefantastic.ro pot fi văzute și descărcate absolut liber, pe lângă albumul Clasic e fantastic - 10 ani care oglindește toată activitatea. Și-acolo, cel care citește își va da seama dacă a fost greu sau nu. Și-apoi, cărțile... Copilăria lui Beethoven a fost un experiment foarte interesant în ianuarie trecut, în Anul Beethoven. Am dat textul să fie ilustrat de copii și a ieșit ceva foarte interesant. După aceea, cu ilustratori profesioniști, avem până acum alte trei titluri: Ceaikovski și povestea unui spărgător de nuci, Copilăria lui Chopin și, de câteva zile, am postat Gioachino Rossini și Povestea lui Wilhelm Tell. Ziua lui Rossini este pe 29 februarie, noi am postat pe 1 martie; deci, hai să fim generoși și să spunem că 1 martie ar fi putut fi 29 februarie, pentru că Rossini este mereu văduvit de trei ani de ziua lui de naștere. Asta este ultima noastră apariție.

Sâmbătă, cum spuneam, reveniți în sală. Ce surprize ați pregătit? Pe afiș apare: Lecția de jazz, de primăvară. Irina Sârbu va fi pe scenă. Ea, de altfel, săptămâna trecută a fost și pe scena Sălii Radio cu Big Band-ul Radio dirijat de Ionel Tudor, într-un concert transmis de Radio România Muzical.

... și care, nu mă pot abține... cum a fost?

A fost foarte frumos. Ca întotdeauna, invitații orchestrelor noastre sunt muzicieni valoroși. Printre ei, și Irina Sârbu.

Irinei îi place foarte mult. Cred că este al nouălea an în care ține lecția de jazz. Avem mai multe variante, dar cele mai gustate sunt cele de primăvară, care au și subtitlul "De ziua ta, mămico!" și, cum am spus, cea de iarnă, "Să-i cântăm lui Moș Crăciun în ritm de jazz". Acum, avem varianta de primăvară și, ca surpriză, avem dou invitați din Big Band-ul Radio. Până acum n-am avut trombon pe scena noastră la lecția de jazz și Florian Radu a venit cu trombonul lui minunat și ni-l va explica și ne va arăta care este rolul lui în jazz. Și până acum n-am avut niciodată pe scenă - și cred că multe scene pot spune asta - o femeie care cântă la saxofon... minunata voastră Diana Suciu care, și ea, va veni cu instrumentul ei minunat și-și va lipi vocea de cele ale cvartetului. Bineînțeles, vor cânta și toți împreună. Noi avem întotdeauna, știți bine, și latura asta educativă, să spunem câte ceva despre ce se aude, despre ce se vede, despre istorie, despre prezentul, trecutul și poate și viitorul muzicii pe care o prezentăm.

În acest proiect interesant, ați anunțat în comunicatul de presă că aveți patru dimineți de sâmbătă în lunile martie, aprilie, mai și iunie. Care vor fi aceste proiecte? Ce ne poți spune?

Dacă nu se schimbă nimic, și sper să nu se schimbe, în aprilie... trebuie să facem programe cu oameni puțini pe scenă, dar oamenii aceștia vor umple scena... avem programat "Flautul și alte instrumente minunate din aceeași familie". Îl avem pe Ion Bogdan Ștefănescu cu celebrul lui flaut de aur pe partea clasică și-i avem pe frații Cazanoi cu toate instrumentele populare de suflat. Va fi spectaculos, mai ales că lor li se alătură și Irina, care cu vocea ei a cântat inclusiv Concertul în la minor de Bach pentru vioară, deci se poate duela cu flautul clasic. Iar Ciocârlia și alte piese populare în care ciripește vor fi temele de colaborare cu instrumentele populare. În mai va fi o surpriză care și pe mine mă incită puțin. Noi în Clasic e fantastic am avut de multe ori cum să înțelegem muzica și... și literatura, și teatrul. Acum avem ”Cum să înțelegem muzica și street dance-ul”. Avem invitat un club de elită, membrii unui club de elită care ne vor spune tot ceea ce nu știm despre această formă de dans, care este așezată, impusă și apreciată, dar pe care mulți o percep superficial. Ea are rădăcini puternice și le vom cunoaște. Vom cunoaște evoluția street dance-ului în etape. Și la sfârșit, în iunie, ca de obicei, aducem o Copilărie de pe scena Teatrului Odeon, unde n-am jucat demult și nici nu prea avem șansă să jucăm prea curând. Și pentru că am scos cartea Rossini, va fi Rossini și Povestea lui Wilhelm Tell. Cei care-și sărbătoresc zilele de naștere în aceste patru luni - este un moment interesant și plăcut din spectacolele noastre - vor primi cadou câte o astfel de carte. Cam acesta ar fi programul până la sfârșit. Sper să-l putem face. Din păcate, pâbă acum, tot la 210 locuri va trebui să ne limităm. Sperăm. Oricum, am fost foarte bucuroasă că aceste 210 locuri s-au vândut în două zile. Nu e același lucru să vezi pe ecran, dar oricum este mai mult decât nimic să ai contact și să fii cât de cât implicat și să te bucuri de Clasic e fantastic.

Cristina Sârbu, îți mulțumesc pentru această discuție și-ți doresc ca în cel mai scurt timp Clasic e fantastic să aibă public numeros în sală și aplauze la scenă deschisă. La asta râvnim cu toții.