Selecțiuni din Oratoriul "Câmpuri de maci" din creația Liviei Teodorescu-Ciocănea vor fi prezentate în primă audiție absolută în cadrul concertelor susținute, în datele de 21 și 22 noiembrie 2024, de ansamblurile Filarmonicii "George Enescu", conduse de dirijorul Nabil Shehata.

Doamnă Livia Teodorescu-Ciocănea, selecțiuni din oratoriul "Câmpuri de maci" pe care l-ați compus în 2018 vor fi prezentate în primă audiție absolută în deschiderea concertelor de joi și vineri, 21 și 22 noiembrie 2024, susținute de Orchestra și Corul Filarmonicii "George Enescu". Partitura este dedicată memoriei celor căzuți în Primul Război Mondial. Cum ați descrie limbajul muzical folosit pentru a ilustra tema aleasă?

Limbajul muzical este adânc înrădăcinat în simfonismul vest-european, cu inserții de melos est-european. Putem găsi densități mai mari, proprii limbajului modern, adică o desfășurare de mase sonore, dar și momente de transparență, aș spune, uneori, ceață orchestrală sau corală și efecte timbrale mai puțin convenționale.

Aș spune că este o lucrare care urmărește - cu mijloacele consacrate simfonismului și vocalității, în plus, cu mijloace moderne - acest scenariu pe care l-am propus și care conține elemente mai mult decât dramatice, chiar tragice.

Ce loc ocupă oratoriul "Câmpuri de maci" în creația dumneavoastră?

Dacă integrez acest oratoriu în creația mea vocal-simfonică, sigur este cea mai amplă. Am scris cantate cu soliști și orchestră, însă acest oratoriu implică și corul. Am scris operă și am remarcat faptul că experiența de operă m-a ajutat foarte mult în imaginarea muzicii și în coordonarea scenariului cu tipul de muzică.

Titlul se referă la simbolistica pe care au căpătat-o macii în Primul Război Mondial în relație cu poezia lui John McCrae, "In Flanders Fields". Libretul are la bază textul poeziei? Care este rolul soliștilor în desfășurarea muzicală?

În primul rând, scenariul conține mai multe texte, nu numai poemul lui McCrae și aș descrie desfășurarea acestora. Inițial, lucrarea are 5 părți, dar în aceste concerte se vor cânta doar trei dintre ele.

Asfel, prima parte - se numește "Big Ben Eleven" - încearcă să reproducă momentul de mare emoție de la Palatul Buckingham, când la ora 11, ora Marii Britanii, respectiv ora 12, ora Germaniei, expira ultimatumul de retragere a trupelor germane din Belgia. Și, în memoriile lui Winston Churchill, există un pasaj în care acesta descrie momentul. El spune că mulțimea era adunată în fața Palatului Buckingham și, când celebrul orologiu Big Ben a bătut ora 11, el spune că s-a așternut o liniște prevestitoare și mulțimea a început să cânte "God Save the King"; după care, prim-ministrul de la acea vreme a anunțat intrarea Marii Britanii în război, acest moment fiind considerat declanșarea Primului Război Mondial.

A doua parte este bazată în întregime pe poemul lui John McCrae. Acesta a fost un ofițer canadian care a luptat în această mare conflagrație chiar la a doua bătălie de la Ypres. Este foarte cutremurătoare această referință la a doua bătălie de Ypres, deoarece atunci a fost pentru prima oară folosit gazul de clor, o armă chimică de distrugere în masă. Și John McCrae observă un lucru tulburător, și anume că pe câmpurile în care au fost îngropați aceste zeci de mii de soldați au răsărit maci. Și poezia lui se bazează pe această imagine însângerată a câmpiilor Flandrei, devenite cimitire. poezia se exprimă prin glasul celor care au murit. Muzica, sigur, este pe de-o parte lugubră, pe de altă parte - dramatică.

A treia parte, care, de fapt, este a cincea parte, este momentul de reculegere, de rugăciune. Este un text al Reginei Maria, rugăciune care a apărut în 1919, într-o publicație numită „Scrieri și icoane", în care Regina Maria amintește soldații căzuți care luptaseră pentru ea, pentru că ea le-a fost mamă și casă și credința lor. Cuvintele acestei rugăciuni sunt absolut cutremurătoare și, prin urmare, a treia parte are o liniște și o transcendență în foarte mare contrast cu primele două.

Soliștii întruchipează personaje. În prima parte, baritonul Adrian Mărcan este prim-ministrul Henry Asquith. Iar în a treia parte, mezzosoprana, care va fi Antonela Bârnat, o întruchipează pe Regina Maria. Sunt ca niște personaje în acest oratoriu. Iar, sigur, partea a doua, cum am spus, tenorul George Vîrban îl întruchipează personajul colectiv al celor sacrificați în această teribilă catastrofă umană.

Aș accentua un lucru, dacă ați spus de simbolul macului. Sigur, această poezie a lui John McCrae a circulat în timpul războiului oral, a fost apoi publicată în 1919, iar macii au devenit simbolul recunoștinței, al comemorării celor căzuți.

Dacă ați observat, în Marea Britanie, în momente oficiale, oficialii au un mac la reverul hainei. Sigur, macul a devenit nu numai simbolul primului război mondial, ci și al sacrificiului și recunoștinței noastre.