Cristian Măcelaru, directorul muzical al Orchestrei Naționale a Franței, și ansamblul pe care-l conduce, fac parte din distribuția spectacolului de deschidere a Olimpiadei de vară de la Paris, programat pe 26 iulie. Despre acest eveniment, dar și despre rolul pe care l-a construit pentru această orchestră Radio France în cadrul societății franceze, ca și despre agenda sa de vară, într-un interviu acordat Radio România Muzical.

Cristian Măcelaru este în prezent directorul artistic al Festivalului internațional George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței (contract anunțat până în 2027), dirijor șef al Orchestrei Radiodifuziunii WDR din Koln (până la finalul stagiunii 2024-2025, în stagiunea 2025-2026 urmând să fie partener artistic principal al orchestrei), director muzical al Orchestrei Simfonice din Cincinatti (începând cu stagiunea 2025-2026, cu un contract inițial până în 2029), director muzical al Festivalului de muzică contemporană de la Cabrillo (SUA), din 2017.

Cristian Măcelaru a dirijat prima dată în România în noiembrie 2012 - un concert al Orchestrei Naționale Radio, la Sala Radio. Din 2020 are o rubrică permanentă bilunară la Radio România Muzical, audio și video, de educație muzicală, intitulată Camera albastră. 

Se presupune că 1 miliard de oameni vor urmări spectacolul de deschidere a Olimpiadei de la Paris, în care ești direct implicat ca parte a unui spectacol care va dura trei ore și jumătate în care vei conduce Orchestra Națională a Franței. Dă-ne mai multe detalii din interior despre acest spectacol.

Sincer să fiu, încă sunt multe detalii pe care nici eu nu le cunosc (n.r. interviul este realizat marți, 23 iulie), pentru că sunt foarte bine ținute în secret, dar ceea ce știu deja, dar care încă este secret este că vom avea invitați extraordinari. Se face totul la un nivel foarte detaliat. Noi vom fi la sfârșitul ceremoniei a deschiderii jocurilor olimpice și mă bucur foarte mult că se pune un accent atât de important pe muzica vie, adică muzica prezentată cu muzicieni care cântă în locul ceremoniei, acolo unde va fi absolut totul, pentru că este important ca oamenii să vadă și felul în care arta și cultura reprezintă, de fapt, frumusețea acestor jocuri olimpice în care venim și ne adunăm împreună să ne încurajăm unii pe ceilalți, să ne bucurăm de sportivii care vor fi implicați în jocurile olimpice. Iar muzica întotdeauna ajută la a crea un sentiment de sărbătoare. Mă bucur că este o orchestră vie care va participa la această ceremonie.

Cum se va derula ziua de 26 iulie?

Suntem implicați pe tot parcursul. Din câte am înțeles, va fi în momente diferite, depinde de cum se desfășoară absolut totul. Eu sunt acolo toată ziua. Sunt implicat toată ziua, de dimineața până seara și vor fi momente în care așteptăm, momente în care cântăm, momente în care colaborăm.

Ce partituri ați pregătit, mai precis?

Sunt partituri care au fost compuse special pentru acest eveniment. Este imnul olimpic. Sigur vom participa și la "La Marseillaise", care este imnul național al Franței, într-o versiune regândită pentru acest eveniment. Sunt multe partituri compuse special pentru acest eveniment.

Este ceva apropiat de muzica clasică sau mai curând de altceva?

De toate felurile. Este și muzică clasică și muzică modernă, ușoară, absolut de toate.

Veți cânta pe un vapor care stă pe Sena sau pe malul Senei?

Noi suntem chiar la ceremonia finală. Nu suntem pe vapor, suntem pe pământ. Vom fi chiar la ceremonia de final.

Văd că Orchestra Națională a Franței are un loc aparte în ceea ce înseamnă viața, nu numai culturală, dar în general socială în Franța, pentru că Orchestra Națională a Franței a cântat și prin tradiție cântă și de Ziua Națională a Franței; ai fost și anul acesta implicat într-un spectacol extraordinar. Povestește-ne puțin despre rolul Orchestrei Naționale a Franței ca simbol al Franței, de fapt.

Când am devenit directorul muzical al orchestrei, am încercat prin acest fel de evenimente să arăt și oamenilor din Franța că, de fapt, o orchestră națională trebuie să fie un simbol cultural al populației, al oamenilor, pentru că este foarte important să găsim acele lucruri în viața noastră de zi cu zi care reprezintă frumosul, care reprezintă cultura noastră, identitatea noastră. Iar pentru francezi, Orchestra Națională a Franței a devenit un ambasador adevărat al culturii franceze și în acest fel putem să unificăm sub aceeași umbrelă culturală tot ceea ce înseamnă cultura franceză, pentru că este foarte largă, sunt foarte mulți artiști, compozitori care au contribuit la crearea acestei identități culturale. Am avut posibilitatea să reprezentăm în momente importante, naționale, cum este Ziua Națională a Franței pe 14 iulie în fiecare an, să creăm un eveniment care să pună cultura în prim plan. Pentru mine, cultura întotdeauna reprezintă identitatea cea mai pură a unei civilizații, a unor oameni și în acest fel Orchestra Națională a Franței devine simbolul cultural francez. 

Este aceasta o parte a unei viziuni mai largi Radio France sau este doar viziunea orchestrei în sine?

Este o viziune a orchestrei, dar sigur, orchestra fără ajutorul Radio France, care este instituția care ne găzduiește pe noi, nu ar fi posibil. Este o idee pentru care m-am luptat eu, personal, foarte mult să o creez, iar acum văd și îmi dau seama când ei observă că acest lucru este un lucru foarte important și bun și pentru orchestră, dar și pentru societate. Ei au adoptat această idee și cu toții luptăm pentru a deveni mai importanți, pentru a deveni mai vizibili. Avem și acest turneu în fiecare an, se numește Le Grand Tour du National, care este un turneu intern unde mergem în locurile în care de obicei nu cântă o orchestră simfonică. Cântăm în săli care nu sunt săli de concert, sunt săli de cinema, sunt săli multifuncționale, dar aducem muzica clasică vie, adevărată, poate pentru prima dată în aceste comunități. Facem cam 12-13 concerte pe an. Repetăm multe din concertele noastre în locuri în care nu au mai văzut o orchestră și întotdeauna oamenii se bucură atât de mult, iar acest lucru face parte tot din acest concept de a arăta și de a pune cultura franceză în inima identității oamenilor din Franța.

Aș vrea să răsfoim în continuare din agenda ta, în 29 iulie se deschide festivalul Cabrillo din Statele Unite ale Americii. Ce noutăți sunt anul acesta?

În primul rând, este un festival de muzică contemporană, ceea ce înseamnă că totul este nou. Avem 15 compozitori care vor fi prezenți în cele două săptămâni în care prezentăm cele cinci concerte și în acest an am început o serie nouă care se numește Created Lab, deci Laboratorul creativ, în care colaborăm foarte aproape cu un compozitor, în acest an o compozitoare, Bora Yoon, și în care ea a regândit toată ideea de ce înseamnă creația în sine. Adică, oamenii din sală sunt prezenți la repetiții, participă și ascultă cum se dezvoltă o piesă care este scrisă numai structura, nu toate detaliile sunt deja compuse. Pe parcursul repetițiilor compunem împreună toată compoziția, deci, un lucru inedit. De-abia aștept să văd cum va evolua, iar ideea orchestrei în sine este un instrument care de fapt folosește toată zona de concerte ca o scenă în sine, în care oamenii sunt și ei pe scenă, deci orchestra este în toată sala de concert și pe scenă se folosesc lumini, se folosește multimedia, electronice, toate lucrurile posibile pentru a crea un proiect imersiv în care oamenii care vin să asculte și repetițiile și concertul se găsesc în mijlocul compoziției în sine.

Sigur avem și celelalte compoziții care sunt mai tradiționale. Sunt numai compoziții, nu sunt experimente, dar avem 15 compozitori care vor fi prezenți, mulți soliști extraordinari care vin și cântă, iar tema festivalului în sine este muzica în mișcare, muzica provoacă o mișcare și avem totul de la ideea dansului până la necesitatea noastră a civilizației de a migra. Este foarte important, pentru noi, ca oameni, ca civilizație, pentru că ne-am dezvoltat foarte mult prin avantajul migrării, ca să întâlnim alte lucruri, să dăm din experiențele pe care noi le avem și împreună să creăm o civilizație mai completă, un context mai larg. Astăzi se discută atât de mult împotriva imigrației, împotriva celor care sunt nevoiți să migreze într-un fel sau altul că am vrut să aduc și un element social în felul în care prezentăm muzica și în felul în care noi artiștii suntem implicați în societate, în care să provoc o discuție la ceea ce înseamnă importanța migrației și importanța faptului în care noi colaborăm unii cu ceilalți și ne împărtășim identitățile noastre culturale. De aceea, este o compoziție care este bazată foarte mult pe cântecele care au fost culese din Nigeria; compozitorul a documentat aceste cântece folclorice pe care le-a auzit și din ele a creat o compoziție care, sper, cu toții să deschidem o discuție; pentru că din punct de vedere social, cred că arta nu are menirea să dea un răspuns, ci are menirea să pună o întrebare, iar apoi să discutăm acea întrebare și să vedem cum putem deveni o societate mai bună în urma întrebării pe care o discutăm.

Până la finalul verii, știu că există proiectul Romanian Chamber Orchestra, apoi pe 31 august, chiar când începe concursul Enescu conduci un concert al Orchestrei Naționale a Franței la Grafenegg și apoi vei avea și un masterclass în cadrul concursului Enescu. Este o premieră. 

Sigur, la festivalul de la Grafenegg voi fi cu Orchestra Națională a Franței și cu Gautier Capucon, pe 31 august, dar voi fi și la București înainte pentru a lansa concursul George Enescu și mă bucur foarte mult de această schimbare sau această idee nouă în cadrul concursului de a crea un masterclass, e adevărat este un masterclass pentru dirijori, dar este și masterclass separat pentru tineri.

Întotdeauna când vin în România primesc un mesaj sau un email sau cineva îmi scrie pe Facebook și mă întreabă: "Maestre am și eu un copil de 14 ani care cântă la vioară. Ar putea să vă cânte?" Întotdeauna îmi doresc atât de mult să-i ascult, dar timpul este foarte limitat. Atunci m-am gândit că poate există o platformă în care toți acești tineri care vor să-mi cânte să poată să vină și să cânte. Am rămas atât de impresionat de nivelul tinerilor de 13, de 14, 15 ani din toată România care au aplicat la masterclass și care vor veni și vor cânta în public la un masterclass instrumental. Am ascultat toate video-urile pe care le-au trimis, am citit scrisorile pe care mi le-au trimis, am rămas extraordinar de impresionat, pentru că nivelul este chiar impresionant de înalt și de aceea această săptămână, ce îmi doresc eu, este să fie o săptămână în care cu toții să ne aprofundăm în muzică, să ne aprofundăm în aprecierea muzicii, a artei în sine și să găsim o săptămână minunată în care să ne repunem în viziune toate aceste idei de a reînnoi viața culturală care  este bazată pe tineri, este bazată pe cei care vin și vor să facă ceva, să îi încurajăm pe ei să continue, pentru că este foarte greu pentru un tânăr artist, pentru un tânăr muzician, să se concentreze pe aceste valori artistice, pe aceste valori culturale care nu au un efect imediat, așa cum au alte valori false, promovate azi în societate. Este greu să continui munca fără un ajutor; așa cum am avut și eu și am beneficiat de foarte mulți mentori care m-au ajutat să continui, așa îmi doresc și eu să îi încurajez pe acești tineri. De aceea, această săptămână de masterclass-uri vreau să aibă această menire, și pentru instrumentiști, și pentru dirijori.