În cadrul Stagiunii de Muzică Veche, violonista Mira Glodeanu și ansamblul de muzică barocă Sempre vor susține duminică, 6 aprilie, la Ateneul Român, concertul intitulat „Stylus Fantasticus".
Laurențiu Constantin, directorul Festivalului de Muzică Veche, ne-a oferit mai multe informații despre concert, dar și despre următoarele evenimente din cadrul acestei stagiuni.

„Stylus Fantasticus” este titlul concertului din 6 aprilie, de la Ateneul Român. Ce v-a determinat să alegeți această direcție stilistică și ce aduce diferit acest concert în cadrul Stagiunii de Muzică Veche?

Stylus Fantasticus este un stil care este foarte prezent în programările de concert ale filarmonicilor, ale festivalurilor, doar că se vorbește foarte puțin despre el ca atare. Repertoriul e compus din piese de Bach, Biber, Buxtehude, adică trei maeștri ai acestui stil. Propunerea a fost făcută de violonista Mira Glodeanu, alături de care Ansamblul Sempre va cânta pe scenă. Considerația noastră a fost că, în programarea Stagiunii de Muzică Veche București, nu am avut un astfel de repertoriu până acum. În plus, este și o manieră de cânt în muzica barocă, acest stil fantastic ce este bazat în foarte mare măsură pe improvizație și pe măiestria individuală a interpretului.

Concertul o readuce pe scenă pe renumita violonistă Mira Glodeanu alături de Ansamblul de muzică barocă Sempre. Ce anume face potrivită această colaborare pentru un astfel de program?

Colaborarea noastră cu Mira Glodeanu este una mai veche. Ne aflăm la cel de-al patrulea proiect din ultimii ani, iar de fiecare dată am abordat, am explorat zone repertoriale diferite. Mira a plecat din țară acum aproape 30 de ani, între timp s-a specializat în vioară barocă, iar astăzi este în elita violoniștilor dedicaţi viorii baroce din Europa. Colaborarea muzicienilor Ansamblului Sempre cu Mira Glodeanu este un lucru foarte bun din perspectiva acestui schimb.

Johann Sebastian Bach este un compozitor arhicunoscut, însă compozițiile lui Heinrich Ignaz Franz von Biber și Dietrich Buxtehude, deși esențiale în dezvoltarea barocului, sunt mai rar interpretate. Ce v-a determinat să includeți acești doi compozitori în programul concertului și ce descoperiri propuneți publicului prin lucrările lor?

Am programat Biber și Buxtehude tocmai pentru că sunt doi compozitori foarte puțin cântați la noi, dar foarte mult cântați în vestul Europei și cât se poate de reprezentativi pentru acest stil fantastic. În plus, acești doi compozitori, alături de Johann Sebastian Bach, pot fi considerați reprezentativi pentru amintitul Stylus Fantasticus.

Programul include lucrări din Sonatele Rozariului de Heinrich Ignaz Franz Von Biber - compoziții ce evocă evenimente din viața lui Iisus Hristos. Nu este întâmplătoare această opțiune având în vedere perioada în care ne aflăm, nu-i așa?

Sigur că este o alegere pe care am făcut-o ținând cont și de faptul că ne aflăm în Postul Paștilor. Aceste 14 piese ale ciclului evocă tocmai momentele vieții pământene a lui Iisus Hristos.

Stagiunea de Muzică Veche este afiliată Rețelei Europene de Muzică Veche - o rețea de referință la nivel internațional. Ce înseamnă această afiliere pentru direcția artistică a proiectului și pentru recunoașterea sa pe scena europeană?

Festivalul de Muzică Veche București a fost acceptat acum 10 ani în prestigioasa Rețea Europeană de Muzică Veche. De atunci, apartenența noastră - a festivalului, a Stagiunii de Muzică Veche și a proiectelor afiliate - la REMA, ne-a permis să ne aflăm în legătură cu cei mai importanți actori de pe scena muzicii vechi europene. Schimbul de experiență, faptul că suntem conectați la tot ceea ce înseamnă producție nouă în domeniul muzicii vechi, tendințe, preocupări repertoriale ș.a.m.d. au contribuit major la dezvoltarea noastră și la creșterea nivelului artistic al festivalului și al Stagiunii de Muzică Veche.

După acest concert, ce urmează în Stagiunea de Muzică Veche? Ce direcții stilistice propuneți publicului în următoarele concerte?

În Stagiunea de Muzică Veche urmează un concert Vivaldi, cu un repertoriu care nu a fost foarte cântat în România. Toată lumea știe Anotimpurile, La Notte și alte șlagăre de Vivaldi, dar piesele pe care le vom cânta în luna mai sunt ceva mai puțin cunoscute. Iar în luna iulie, vom încheia stagiunea cu un concert al trioului Orkiestra Historyczna condus de violonista poloneză Martyna Pastuszka, o mai veche prietenă a noastră. Ce aș vrea să punctez este faptul că, în acest an, va lua ființă Platforma Est-Europeană de Muzică Veche. Acesta este un proiect la care am lucrat în ultimii ani, iar acum a ajuns la maturitate. Este o platformă ce cuprinde membri de la Marea Baltică până la Marea Mediterană - statele baltice, Polonia, România, chiar și Moldova, Serbia, Bulgaria, Grecia și Turcia.