Pianistul Ștefan Doniga a vorbit despre proiectul "Drumul libertății", turneul modial pe care l-a susținut, împreună cu violonista Diana Jipa, în perioada 7 septembrie-1 octombrie 2024.

Domnule Ștefan Doniga, ați susținut împreună cu violonista Diana Jipa, turneul mondial "Drumul libertății", un proiect ce a comemorat 35 de ani de la revoluția română. Cum ați descrie această experiență? Care au fost momentele cele mai frumoase din aceste câteva săptămâni?

Momentele cele mai frumoase ale acestor săptămâni au fost pe de-a întregul aceste săptămâni, nu aș putea să aleg în mod special un punct sau altul, o zi sau alta, un recital sau altul. A fost o experiență absolut extraordinară, o adevărată expediție culturală, cum ne-a plăcut nouă să o numim și într-adevăr, împreună cu Diana Jipa am construit un lucru unic, artistic vorbind pentru cultura română, faptul că am atins toate cele șase continente într-o singură deplasare și că am întâlnit atâtea culturi, atâtea comunități românești, public cu așteptări și cu stări foarte diferite. Însă, toate au fost adunate sub această frumoasă cupolă a muzicii românești, pe care am plimbat-o iată, pe toate continentele, pe toată planeta. O experiență extraordinară, într-adevăr. O experiență pe care am repeta-o oricând, deși este obositor, este plin de tot felul de aventuri mărunte și frumoase și cu care poate că s-ar scrie o frumoasă cronică de turneu, atunci când vom avea timp, însă care ne-a bucurat și, mai mult decât atât, care am simțit noi că a bucurat cu adevărat publicul.

Așadar, considerați că turneul și-a atins scopul. Cum a fost receptată de către public inițiativa și muzica românească pe care ați prezentat-o? Ați pomenit publicul român, dar cum a fost receptată de cel străin?

Muzica românească este primită întotdeauna foarte bine de public. Este o muzică cu o veleitate universală, cu această aură de universalitate, de aceea și proiectele noastre sunt încadrate sub un titlu generic numit "România Universalis", în care, nu neapărat căutăm să demonstrăm, cât mai degrabă probăm de fiecare dată această universalitate a muzicii românești. Indiferent de culturile pe care noi le-am atins, muzica românească este foarte bine înțeleasă, petru că este foarte valoroasă. Are acele caracteristici care pot să o facă înțeleasă și profund simțită, pătrunsă, de către ascultători sau iubitori de muzică. Așadar, publicul a primit de fiecare dată foarte bine aceste lucrări. Au fost și partituri foarte variate, foarte bogate, 10 lucrări de compozitori români de șapte ori din etnii diferite, șadar, o frumoasă diversitate, o bogăție foarte relevantă pentru spațiul cultural românesc și, bineînțeles, toată această bună primire de care avem parte mereu cu aceste recitaluri se transformă într-o frumoasă bucurie de a fi alături de muzica românească, de a promite, atât cât putem și atât cât sperăm că ne vom întoarce, pentru că iată, nu a fost prima experiență. Nu am fi încercat un lucru atât de temerar doar din primul foc, să-i spunem. Cu un an înainte am fost primii muzicieni români care am înconjurat Pământul într-un singur turneu. Experiența aceasta a turneelor lungi, a spațiilor foarte largi de a fi acoperite o aveam deja și știam că putem să satisfacem cu succes pretențiile unui public deosebit de variat.

După periplul muzical prin cele șase continente, v-ați continuat misiunea de a promova muzica românească prin recitalul "Trei secole de muzică românească", pe care le-ați prezentat tot alături de violonista Diana Jipa, publicului de la Opera Sureyya din Istanbul. Cum ați descrie întâlnirea cu publicul turc?

O întâlnire absolut minunată și emoționantă! A fost, aș spune, o continuare la un nivel, poate cu un strop mai înalt decât tot ceea ce am reușit noi în turneul nostru. Spun acest lucru deoarece fiecare dintre cele șase concerte a fost organizat prin cooperarea cu partenerii din țările respective, însă, aceştia erau entități, aș spune, private - adică asociații românești sau organizații culturale din spațiile respective - , care, cu mare generozitate, și-au pus la dispoziție logistica. Recitalul de la Istanbul însă, a fost organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român "Dimitrie Cantemir" și acolo resursele și registrul de organizare au fost cu totul altele. Opera Sureyya este una dintre sălile principale de concert și sălile istorice ale Istanbulului, cu o tradiție uriașă și cu un public propriu. Doar prezența în programul unei astfel de săli reprezintă o garanție pentru public pentru ceea ce se va prezenta pe scenă. Publicul a venit într-o bună măsură, probabil interesat de muzica românească, dar și într-o altă măsură, în baza garanției pe care prezența pe o astfel de scenă o reprezintă, motiv pentru care o sală de aproape o mie de locuri a fost plină, iar răspunsul publicului a fost extraordinar.

Însă nu este ultima aventură internațională pe care o s-o propunem noi și publicului din România, dar şi publicului de pretutindeni. Vom merge și mai departe decât am mers anul acesta și, într-un foarte scurt timp, abia așteptăm să vă dezvăluim detaliile următoarei noastre aventuri muzicale și geografice.