Pianistul Ştefan Lovin a susținut, în luna decembrie, la Filarmonicile din Sibiu și Brașov, două recitaluri cu un program semnat de muzician în calitate de compozitor. Intitulat „Colinde românești în rezonanța pianului”, proiectul componistic realizat de Ştefan Lovin a constat din adaptarea, reinterpretarea și dezvoltarea temelor principale din 12 colinde.

Mai multe detalii despre proiectele derulate aflăm de la Ştefan Lovin, într-un interviu realizat de Florica Jalbă:

Cum a apărut ideea de a realiza acest proiect, Colinde românești în rezonanța pianului?

Această idee a apărut în urmă cu mai mulți ani, nu este o idee spontană. Eu am studiat și Pedagogia muzicală acum 20 de ani cu maestrul Valentin Gruescu. Pe vremea aceea se punea accentul foarte mult pe cântatul coral și, în felul acesta, eu am avut posibilitatea să cunosc foarte multe creații din literatura corală românească. Am fost și membru al Coralei ortodoxe Sf. Apostol Andrei sub supravegherea maestrului Valentin Gruescu și am abordat un repertoriu românesc foarte vast. De acolo mi-a venit ideea să transpun în sonoritățile pianului această bogăție corală. A necesitat ani de zile de gândire muzicală ca să-i dau o formă cât mai potrivită sensibilității ascultătorului modern… pentru că, practic, nu este o transpunere literalmente a partiturii corale pe pian, este o recontextualizare, o readaptare, o reorchestrare și, implicit, prin definiția titlului, o îmbogățire a liniilor corale.

Care au fost criteriile de selecție pentru colindele incluse, astfel că, dintr-un repertoriu extrem de vast ați ales 12 piese?

Am ascultat mult mai multe colinde... cele care mi-au plăcut mie cel mai mult în primul rând și, în al doilea rând, cele care puteau fi adaptate la timbralitatea pianului. Bineînțeles că a fost o retranspunere a miniaturilor într-o altă tonalitate decât tonalitatea de bază. De exemplu, colindul Nouă, azi, ne-a răsărit al lui Dumitru Georgescu Kiriac e scris în Sol major, iar eu l-am transpus în La major; am căutat cea mai bună expresie a colindului pe pian. Nu toate tonalitățile corale se potrivesc și la pian.

Iată că sărbătorile de iarnă s-au încheiat. Ce alte proiecte aveți în plan?

Voi prezenta Clavecinul bine temperat de Johann Sebastian Bach în mai multe locații. Deja l-am interpretat la Palatul Mogoșoaia în luna decembrie, caietul I. Urmează să pregătesc și Caietul al II-lea şi, probabil, vor fi interesate și filarmonicile de acest gând al meu să interpretez Clavecinul bine temperat, care nu se prea cântă în România, din păcate. Apoi, mai pregătesc Studiile simfonice de Robert Schumann, o lucrare orchestrală pentru pian, care, iarăși, nu este o lucrare foarte cântată de către pianiști, din păcate. Cred că voi avea posibilitatea să mă exprim și la Festivalul de jazz de la Sibiu și la cel de la Gărâna, unde voi veni din nou cu o abordare a melodiilor tradiționale românești, dar îmbogățite prin jazzul modern, jazzul fusion, care permite o abordare exhaustivă a acestor capodopere tradiționale românești.