Agenda de concert Înapoi

Premieră la Filarmonica din Cluj-Napoca cu ocazia aniversării Zilei Naționale a României - Simfonia nr. 1 în re minor "de școală" de George Enescu

Publicat: marți, 26 Noiembrie 2024 , ora 10.45

Vineri, 29 noiembrie 2024, ora 19, Abonament 6

Colegiul Academic

Concert dedicat Zilei Naționale a României



Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania"

Mihnea Ignat dirijor

Mihai Diaconescu pian



Bedűich Smetana - Vltava (Moldau)

Nicolae Kirculescu - Moment muzical

George Enescu - Concertul pentru pian, Simfonia nr. 1 în re minor "de școală"

Ziua Națională a României va fi aniversată la Filarmonica de Stat "Transilvania" cu un program muzical cu totul special și inedit, ce va aduce melomanilor clujeni o premieră - George Enescu - Simfonia nr. 1 în re minor "de școală", precum și o serie de lucrări menite să sublinieze diversitatea și bogăția patrimoniului cultural național și european. Evenimentul din seara zilei de 29 noiembrie 2024 (ora 19.00, Colegiul Academic) este posibil datorită colaborării cu Muzeul Național "George Enescu", partener care a pus la dispoziție materialul de orchestră din patrimoniul propriu pentru interpretarea în premieră la Cluj a Simfoniei nr. 1 în re minor "de școală" semnată de George Enescu.


Despre lucrări

"Moldau" de Bedűich Smetana - o odă patriotică universală

Includerea poemului simfonic "Moldau -Vltava" de Bedűich Smetana alături de capodopere semnate de George Enescu și Nicolae Kirculescu reprezintă mai mult decât o alegere artistică, este o declarație care celebrează legătura profundă dintre muzică și identitatea națională.

"Moldau" este o lucrare de o frumusețe rară, în care Smetana evocă prin muzica sa curgerea râului Vltava, ce străbate peisaje spectaculoase: sursele izvoarelor, tumultul apelor repezi, o nuntă veselă la sat, momente legendare în care nimfele apelor dansează la lumina lunii și multe altele.

Poemul simfonic transcende timpul, devenind un exemplu al modului în care identitatea națională poate fi exprimată prin mijloace artistice fermecătoare. Prin temele și orchestrația sa descriptivă, "Moldau" amintește de legătura profundă a omului cu natura. Același sentiment îl regăsim în lucrările lui Enescu și Kirculescu, care integrează elemente și imagini sonore inspirate din peisajele autentice românești.

Alături de lucrările lui George Enescu și Nicolae Kirculescu, această capodoperă creează o punte între culturile noastre naționale, revelând modul în care tradițiile pot deveni surse de inspirație pentru compozitorii din întreaga lume; o călătorie sonoră prin peisaje naturale, legende și tradiții, invitând publicul să descopere frumusețea universală a muzicii și puterea ei de a uni identități.

"Momentul muzical" de Nicolae Kirculescu - un simbol al patrimoniului cultural românesc

Compusă în 1946 de Nicolae Kirculescu, lucrarea "Momentul muzical pentru pian și orchestră" a atins consacrarea în 1965, când un fragment din această creație a fost preluat în genericul emisiunii Teleenciclopedia, difuzată de Televiziunea Română.

De-a lungul decadelor, "Momentul muzical" a devenit mai mult decât o simplă lucrare muzicală; și-a câștigat locul în patrimoniul cultural al României, simbolizând legătura profundă dintre artă, educație și identitatea națională. Asocierea sa de durată cu Teleenciclopedia a păstrat o conexiune emoțională puternică cu publicul larg și asta pentru că înainte de anii '90, Teleenciclopedia era una dintre puținele surse de lumină care alimenta spiritele libere din România.

Cu prilejul Zilei Naționale - o zi potrivită pentru a reflecta asupra modului în care cultura și arta ne definesc - invităm publicul să redescopere nostalgia "serilor de sâmbătă", care ne aminteau și atunci, și acum, de puterea științei și a artei de a inspira și de a da glas valorilor fundamentale.

Concertul pentru Pian și Orchestră de George Enescu: un omagiu adus lui Brahms

Concertul pentru pian și orchestră, scris de Enescu în jurul vârstei de 16 ani, a fost descoperit și restaurat prin eforturile neobosite ale maestrului Cornel Țăranu și ale dirijorului Gabriel Bebeșelea. Lucrarea a fost prezentată în audiție absolută la Cluj, de pianista Aurelia Vișovan în 2017, devenind o mărturie a genialității lui Enescu și a pasiunii celor care și-au dedicat viața operei sale.

Compoziția, începută în perioada 1906-1907, reprezintă un omagiu adus lui Johannes Brahms, unul dintre compozitorii care l-au influențat profund pe Enescu în anii de formare de la Viena. Enescu, care la doar 13 ani absolvise Conservatorul din Viena, trăia în casa lui Joseph Hellmesberger Jr., concertmaestrul de la Musikverein, unde discuțiile și repetițiile frecvente ale lui Brahms au lăsat o amprentă stilistică semnificativă asupra sa.

Cornel Țăranu, un eminent cercetător al creației enesciene, a jucat un rol esențial în aducerea la lumină a acestei lucrări, analizând manuscrisele originale și confruntându-se cu provocarea numeroaselor erori editoriale.

Acest Concert în Re minor impresionează prin complexitatea sa: o orchestră vastă, detalii de o finețe extraordinară, o dinamică și construcție melodică desăvârșită. Deși poartă influența lui Brahms, stilul unic al lui Enescu transpare în fiecare măsură, îmbinând tradiția clasică cu profunzimea emoțională caracteristică creației sale.

Simfonia nr. 1 în re minor "de școală" de George Enescu

Născut într-un sat moldovenesc, George Enescu își descria copilăria cu o sensibilitate poetică, evocând peisajul autentic românesc: "Locuiam într-o casă mică cu pridvor de lemn vopsit, unde se uscau funiile de ceapă la soare. Și acum mai văd țăranii, în cămăși albe cu ilice albastre, cântând în asfințit" Imaginea aceasta transpusă în muzică a fost, după cum mărturisea el, un însoțitor permanent al vieții sale.

Simfonia nr. 1 în re minor "de școală" semnată de George Enescu a fost compusă de Enescu la vârsta de doar 13 ani, în perioada sa de studiu la Conservatorul din Paris, sub îndrumarea lui Massenet. Această lucrare reprezintă o etapă timpurie, dar esențială, în cariera sa, dezvăluind atât influențele clasice ale mentorilor săi francezi, cât și semnele distinctive ale geniului muzical care avea să devină cea mai importantă personalitate a muzicii românești în secolul XX.

La sfârșitul secolului XIX, Enescu a fost martorul unei perioade vibrante în istoria muzicii franceze, cunoscută drept "a doua Renaștere". În această atmosferă dominată de figuri ilustre precum Camille Saint-Saëns, Gabriel Fauré, Claude Debussy și Maurice Ravel, Enescu a atras atenția prin talentul său extraordinar ca violonist, pianist și compozitor.

Simfonia nr. 1 în re minor "de școală" cu orchestrația sa surprinzătoare și maturitatea artistică remarcabilă pentru vârsta autorului, marchează debutul unui parcurs strălucitor. În cadrul clasei de compoziție a lui Massenet, tânărul Enescu a început să își definească un stil propriu, iar această lucrare rămâne o mărturie a potențialului său imens.

Premiera de la Cluj promite să ofere publicului o experiență muzicală unică, aducând în prim-plan începuturile acestui geniu al muzicii clasice românești (texte semnate de Oana Bălan-Budoiu).


Mihnea Ignat

Născut la Craiova în 1980, Mihnea Ignat este unul dintre cei mai importanți dirijorii români ai generației sale. În prezent, este dirijor principal al Operei Naționale Române din Timișoara și director artistic al Orchestrei Simfonice din Elche (Spania). De asemenea, timp de doisprezece ani (2005-2017) a fost director muzical al Orchestrei Filarmonicii Universității din Alicante (Spania), iar în sezonul 2009/2010, dirijor asociat al Orchestrei Simfonice Naționale din Republica Dominicană. Începând cu anul 2025 va prelua funcția de dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Sarajevo (Bosnia-Herțegovina).

Mihnea Ignat a fost distins în octombrie 2010, cu Premiul Special al Orchestrei, în cadrul Concursului internațional de dirijat "Arturo Toscanini", desfășurat la Parma (Italia). A fost deasemenea semifinalist al concursurilor internaționale de dirijat "Donatella Flick" (Londra, 2008) și "Georg Solti" (Frankfurt, 2008).

Între anii 2009 și 2014 a lucrat ca asistent al lui Dmitri Kitajenko, cu Orchestra Filarmonicii din Berlin, Orchestra Gewandhaus din Leipzig, Orchestra Filarmonicii din München și Orchestra Filarmonicii din Zagreb, printre altele. În aceeași perioadă i-a asistat și pe dirijorii Jesús López Cobos (Orchestra Națională a Spaniei) și pe Josep Pons (Teatro del Liceu, Barcelona).

Mihnea Ignat a colaborat de-a lungul timpului ca dirijor invitat, cu orchestre, precum Orchestra Simfonică Radio din Madrid, Orchestra Simfonică Națională Irlandeză (RTÉ NSO), Orchestra Simfonică Națională a Radiodifuziunii Române, Orchestra Filarmonicii "George Enescu", Orchestra Filarmonicii "Transilvania" Cluj, Orchestra Sinfonică Regală din Sevilla (Spania), Orchestra Filarmonicii din Zagreb (Croația), Filarmonica Toscanini (Italia), Orchestra Simfonică Castilla și León (Spania), Filarmonica Regală din Galicia (Spania), Orchestra Filarmonicii din Málaga (Spania), Orchestra Simfonică din Murcia (Spania), Orchestra Simfonică din Bilbao (Spania), Orchestra Filarmonică din Sarajevo și Orchestra Simfonică "Reina Sofia" din Madrid. De asemenea, este invitat cu regularitate să dirijeze majoritatea orchestrelor simfonice din România.

Un remarcabil dirijor de operă, Mihnea Ignat a fost dirijor invitat permanent al Operei Naționale Române din București, între anii 2018 și 2020. Cele mai importante momente care au consolidat reputația sa de dirijor de operă includ premiera operei Otello de Giuseppe Verdi la Opera Națională Română din București, în regia lui Giancarlo del Monaco și spectaculoasa producție a operei La Serva Padrona de Giovanni Battista Pergolesi, în regia lui Silviu Purcărete și scenografia lui Dragoș Buhagiar. Dirijează în mod regulat titluri, precum Nabucco, Il Trovatore, Aida, La Traviata, Simon Boccanegra, Bal Mascat, Otello, Carmen, Rigoletto, Cavalleria Rusticana, Pagliacci, L'Elisir d'Amore, Madama Butterfly, Le Nozze di Figaro sau Don Giovanni. Mihnea Ignat abordează cu același succes și celelalte genuri lirice precum musical-ul (Bal la Savoy) sau opereta (Văduva veselă).

A acompaniat pe scenă mari soliști, precum Juan Diego Flórez, Jerome Lowenthal, John O'Conor, Stefan Milenkovich, Ning Feng, Remus Azoiței, Liviu Prunaru, Ramona Zaharia, Celine Byrne, Lina Tur Bonet, Renata Pokupic, Ilana Vered, Miguel Ángel Estrella, Viktor Derevianko, Alexandru Tomescu, Erzhan Kulibaev, ș.a.

Preocupat de formarea tinerilor cântăreți Mihnea Ignat este din 2024 și profesor de clasă de operă în cadrul catedrei de canto a Conservatorului Superior de Muzică "Reina Sofía" din Madrid.

A studiat dirijatul de orchestră la Universitatea Națională de Muzică din București (România), unde a urmat și studii de compoziție. Ulterior și-a obținut diploma de master în dirijat de orchestră, la aceeași universitate, sub îndrumare renumitului dirijor român, Horia Andreescu. În prezent, realizează studii de doctorat la aceeași universitate, sub îndrumarea Valentinei Sandu Dediu, cu o lucrare ce se apleacă asupra relației muzical-dramatice dintre Giuseppe Verdi, Arrigo Boito și William Shakespeare.


Mihai Diaconescu

Mihai Diaconescu (n. 1991, Craiova) a început să studieze pianul la frageda vârstă de 4 ani. A absolvit cursurile Școlii și Liceului de Artă ,,Marin Sorescu", unde a avut-o ca mentor pe distinsa profesoară Mariana Ilie. A câștigat primul concurs de pian la vârsta de 7 ani, iar prima performanță notabilă în competițiile de interpretare a fost câștigarea Premiului I la Olimpiada Națională, la vârsta de 13 ani.

Din anul 2010 până în 2013 urmează cursurile Academiei Naționale de Muzică ,,Gh. Dima" din Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Csiky Boldizsar. În anul 2013-2014 beneficiază de bursa Erasmus și va studia la Academia ,,Sibelius" din Helsinki. Între 2014-2018 urmează cursurile de masterat al Academiei ,,Sibelius" la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna. În tot acest timp păstrează o legătura artistică foarte importantă cu Walter Krafft, sub îndrumarea căruia a avut privilegiul să fie de la o vârstă fragedă și fără de care ,,o carieră pianistică nu ar fi fost posibilă".

Pe scena internațională a debutat la vârsta de 12 ani, când, în cadrul unui curs de măiestrie a avut ocazia să cânte pe scena Kleinerkonzertsaal am Gasteig (Filarmonica din München). Va reveni aici peste doi ani (2006), cu un recital solo.

În decursul carierei, tânărul pianist a participat la numeroase cursuri de perfecționare cu personalități marcante ale lumii muzicale: Walter Krafft, Mihai Ungureanu, Csiky Boldizsár, Robert Levin, Martin Hughes, Denis Pascal, Paavali Jumppanen, Mirabela Dina, Julia Mustonen, Richard Gode, Antti Siirala, Galina Eguizarova, Marta Gulyas, Pascal Gallois, Imai Nobuko, Felix Renggli, Mihaela Martin, Bjorn Lehmann, Axel Bauni, Krysztof Jablonski, Jean-Jaques Kantorov, Martti Rautio, Teemu Kupiaine, Hui-Ying Tawaststjerna, Julia Mustonen, Thomas Hecht.

Mihai Diaconescu a obținut numeroase premii în cadrul concursurilor naționale și internaționale: Premiul al II-lea în cadrul Concursului ,,Giovanni Pianisti" (Citta del Vasto, Italia); laureat în repetate rânduri al olimpiadelor naționale de interpretare (România); Premiul I la Concursul ,,Rovered'Oro" (San Bartolomeo, Italia); Premiul I la Concursul "Liszt" (Cluj, România). Este, de asemenea, semifinalist la concursurile internaționale ,,Nordic Piano Competition" (Suedia) și ,,Ciorlionis Competition" (Lituania).

Din 2006, Mihai Diaconescu începe o activitate concertistică extrem de puternică, iar la vârsta de 16 ani debutează ca solist, alături de orchestra Filarmonicii "Oltenia" Craiova, interpretând Concertul nr.1 în Do major de Ludwig van Beethoven.

Este invitat să cânte frecvent în Germania, Italia, Austria. Cu ocazia comemorării compozitorului Carl Filtsch, susține în 2007 un recital la Venezia, urmat chiar de un recital de deschidere a Festivalului și Concursului "Carl Filtsch". De altfel, activitatea concertistică acoperă deopotrivă scena românească și pe cea internațională: România (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași, Sibiu, Brașov, Sinaia, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureș, etc.), Germania (München, Dresda), Italia (Portofino, Veneția, Aosta, Como, Stressa, Montferrato, Mantova, Trieste), Spania (Barcelona, Santander), Franța (Paris), Austria (Viena), Armenia (Yerevan), Polonia (Gdansk), Finlanda (Helsinki, Tampere, Turku), Rusia (Moscova), Ungaria (Budapesta), Bulgaria (Sofia), Polonia (Gdansk).

Din sălile importante unde tânărul muzician a concertat, menționăm: Gasteig (München, Germania), unde a susținut o serie de recitaluri și concerte de muzică de cameră; Sala Argenta - Palacio de Festivales (Santander, Spania); Teatro Bibiena, (Mantova, Italia).

De asemenea, Mihai Diaconescu a susținut concerte în cadrul mai multor festivaluri: Festivalului ,,Carl Filtsch" (Sibiu, România); Festivalul ,,Liszt" (Cluj, România); ,,Festivalul Verdi" (Aosta, Italia); Festivalul ,,Encuentro Santander 2018" (Santander, Spania), Festivalul de la Fontainebleau (Franța), Festivalul "Classix" Iași, s.a.

Pe 25 octombrie 2018, Mihai Diaconescu a fost unul dintre soliștii tradiționalului concert regal, concert care are loc în fiecare an în Sala Ateneului Român, alături de Camerata Regală.

Mihai Diaconescu a avut ocazia să colaboreze cu artiști renumiți precum Serghei Lomovsky (vioara a doua din cvartetul Borodin), Ludmila Kruskhova, Pascal Gallois, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu. Ca solist, Mihai Diaconescu a susținut concerte cu orchestre din România, Bulgaria, Finlanda și Poloni sub bagheta unor maeștri precum Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Petre Sbârcea, I. Ilarion Galați, Gheorghe Costin, Tiberiu Soare, Ovidiu Bălan, Alexandru Iosub, Mihail Agafița, Jaan Ots, Gianluigi Zampieri, Friedrich Pfeiffer, Cristian Spătaru, etc

Începând din 2018 este stabilit la Cluj-Napoca, iar în aprilie 2023 a obținut titlul de doctor în muzică. În prezent, își desfășoară activitatea ca asistent universitar la Academia Națională de Muzică "Gheorghe Dima" și în plus susține cursuri de măiestrie dedicate tinerilor pianiști.

Perioada 2022-2023 a fost bogată în recitaluri și concerte, în care Mihai a fost prezent în postură solistică alături de orchestrele filarmonicilor din Oradea, Râmnicu-Vâlcea, Ploiești, Craiova, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Podkarpacka Rzeszow Philharmonie, Polonia, Teatro Carignano Torino, Italia.

În 2023 și 2024 Mihai a fost implicat într-un proiect cameral deosebit, Turneul Național Vibrations. Împreună cu violonistul Valentin Șerban, au susținut concerte camerale la filarmonicile din Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca, Brașov, Târgu-Mureș, Craiova și a avut onoarea de a performa în prestigioasa sală a Ateneului Român.


Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.