Cărți despre muzică Înapoi
Principesa Elena Bibescu, marea pianistă
Publicat: marți, 4 Martie
2008
, ora 16.44
În
4 martie 2008 s-a lansat la Muzeul Enescu volumul "Principesa Elena Bibescu,
marea pianistă" de C.D. Zeletin. Elena Bibescu (1855-1902) este o
figură foarte puțin cunoscută astăzi; în epoca
sa era însă considerată una dintre cele mai bune pianiste;
în salonul său de muzică de la Paris apăreau cei
mai importanți compozitori, iar George Enescu îi datorează,
într-o anumită măsură, lansarea sa ca muzician la
Paris. Cartea este rodul a 25 de ani de muncă și cercetare.
Un reportaj de Andreea Pogor, difuzat în 5 martie la Radio România Muzical Evenimentul a început printr-o prezentare succintă a autorului lucrării, realizată de directoarea muzeului, d-na Laura Manolache, urmată fiind de însuși autorul volumului care ne-a introdus în atmosfera operei sale, d-nul C.D.Zeletin.
Cine este C.D. Zeletin?
De profesie medic, ajuns pe treapta cea mai înaltă a carierei - profesor universitar la Facultatea de Medicină "Carol Davila" și membru al Academiei de Științe Medicale – C.D. Zeletin este deopotrivă un valoros poet, eseist și traducător. Bibliografia lui cuprinde, în afara lucrărilor medicale, 40 de volume de literatură: poeme, proză, eseuri originale, contribuții documentare, cât și traduceri pentru prima oară în limba română, din lirica renascentistă italiană, mai multe antologii din poezia franceză modernă, o integrală Baudelaire. Anvergura intelectuală, pasiunea cărturărească și puterea de muncă uluitoare își dau măsura și în volumul lansat - o adevărată comoară adunată în peste 25 de ani din surse diverse din România, Franța, Anglia. Autorul, cel care și-a asumat această misiune deloc ușoară, dusă la capăt cu erudiție și un considerabil efort de căutare și documentare, inclusiv din surse private, se numește de fapt prof. dr. Constantin Dimoftache și este și președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România.
Salonul de la Paris al Elenei Bibescu
Pentru volumul de 850 de pagini, autorul s-a documentat cu privire la activitatea salonului literar și artistic pe care Elena Bibescu, personalitate de notorietate europeană, fiica intelectualului bârlădean Manolache Costache Epureanu, l-a avut la Paris timp de 30 ani. Cititorii vor afla despre zecile de personalități, din întreaga lume, care frecventau acest salon, printre care: Franz Liszt, Richard Wagner, Anton Rubinstein, George Enescu- cel care i-a dedicat întreaga sa operă de la Oedip. Este o carte monument, nu doar pentru numărul imens de pagini, ci și pentru ineditele informații pe care le cuprinde, pentru multiplele referiri la Bârlad și Tutova, la frații Codreanu, întemeietorii colegiului cu același nume și a Școlii de fete, astăzi căminul de orfani.
În cuprinsul volumului
"Principesa Elena Bibescu, marea pianistă", subintitulată “Cronică" se deschide cu un CV profesional și scriitoricesc al autorului, redus la datele esențiale, însoțit de reproducerea unei medalii: un profil semnat de Gh. Adoc (2005). În continuare, o "Mărturisire" a sa: "Cartea aceasta e operă de evlavie față de amintirea unei mari artiste de altădată, virtuoz al pianului, iubitoare a neamului ei. (...) Ideea cercetării vieții ei scurte, strălucitoare și tragice mi-a încolțit încă din episodul bârlădean al adolescenței mele. Era un legământ, îndeplinit însă, după cum se vede, mult mai târziu. (...) Sper ca această carte să trezească amintirea unei artiste care a străbătut cerul vieții ca un fulger: nu l-a înregistrat argintul prea multor pelicule, acul nici unui fonograf, penița nici unei sârguințe erudite. A rămas o abstracție". Bârladul și Burdusacii natali, din fostul județ Tecuci" îi prilejuiesc biografului, în amplul preambul al lucrării, înfiorate amintiri din copilărie și din adolescență când, pentru prima oară, află despre Elena Kostaki Epureanu, viitoarea principesă Alexandru Bibescu. Iar în Cimitirul "Eternitatea" din Bârlad, descoperă bustul în marmură a lui Manolache Kostaki Epureanu, boier de viță veche, tatăl Elenei, și mai ales e surprins de o misterioasă inscripție - târziu decriptată dar, poate, și prim imbold în cercetarea ulterioarã, "Principesa Elena Al. Bibescu, -18 octombrie 1902".
Prin capitolele: "Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească", "Familia Kostaki în istoria țării", "Cei trei frați Kostaki Epureanu: Ecaterina, Elena și Ion", "Înrudirea Elenei Kostaki Epureanu cu frații Gheorghe și Neculai Roșca Codreanu, ctitori ai primelor licee din Bârlad" și următoarele, până la "Căsătoria Elenei (...) cu prințul Alexandru Bibescu", nu sunt cum s-ar putea crede, la o fugitivă parcurgere a "Cuprinsului" cărții, reflexul unui exagerat patriotism local, ci se justifică prin necesitatea de a prezenta în amănunt rădăcinile și colateralele genealogice ale viitoarei principese și pianiste.
Alte foarte dense capitole (în informație) sunt închinate Martei Bibescu, relației dintre Elena și aceasta din urmă, prieteniei cu regina poetă Carmen Sylva, de care s-a bucurat Elena Bibescu la Curtea Regalã a României.
Este o apariție editorială interesantă și valoroasă, care abordează probleme de istorie, genealogie, muzică și multe aspecte ce țin de istoria Bârladului.
Un reportaj de Andreea Pogor, difuzat în 5 martie la Radio România Muzical Evenimentul a început printr-o prezentare succintă a autorului lucrării, realizată de directoarea muzeului, d-na Laura Manolache, urmată fiind de însuși autorul volumului care ne-a introdus în atmosfera operei sale, d-nul C.D.Zeletin.
Cine este C.D. Zeletin?
De profesie medic, ajuns pe treapta cea mai înaltă a carierei - profesor universitar la Facultatea de Medicină "Carol Davila" și membru al Academiei de Științe Medicale – C.D. Zeletin este deopotrivă un valoros poet, eseist și traducător. Bibliografia lui cuprinde, în afara lucrărilor medicale, 40 de volume de literatură: poeme, proză, eseuri originale, contribuții documentare, cât și traduceri pentru prima oară în limba română, din lirica renascentistă italiană, mai multe antologii din poezia franceză modernă, o integrală Baudelaire. Anvergura intelectuală, pasiunea cărturărească și puterea de muncă uluitoare își dau măsura și în volumul lansat - o adevărată comoară adunată în peste 25 de ani din surse diverse din România, Franța, Anglia. Autorul, cel care și-a asumat această misiune deloc ușoară, dusă la capăt cu erudiție și un considerabil efort de căutare și documentare, inclusiv din surse private, se numește de fapt prof. dr. Constantin Dimoftache și este și președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România.
Salonul de la Paris al Elenei Bibescu
Pentru volumul de 850 de pagini, autorul s-a documentat cu privire la activitatea salonului literar și artistic pe care Elena Bibescu, personalitate de notorietate europeană, fiica intelectualului bârlădean Manolache Costache Epureanu, l-a avut la Paris timp de 30 ani. Cititorii vor afla despre zecile de personalități, din întreaga lume, care frecventau acest salon, printre care: Franz Liszt, Richard Wagner, Anton Rubinstein, George Enescu- cel care i-a dedicat întreaga sa operă de la Oedip. Este o carte monument, nu doar pentru numărul imens de pagini, ci și pentru ineditele informații pe care le cuprinde, pentru multiplele referiri la Bârlad și Tutova, la frații Codreanu, întemeietorii colegiului cu același nume și a Școlii de fete, astăzi căminul de orfani.
În cuprinsul volumului
"Principesa Elena Bibescu, marea pianistă", subintitulată “Cronică" se deschide cu un CV profesional și scriitoricesc al autorului, redus la datele esențiale, însoțit de reproducerea unei medalii: un profil semnat de Gh. Adoc (2005). În continuare, o "Mărturisire" a sa: "Cartea aceasta e operă de evlavie față de amintirea unei mari artiste de altădată, virtuoz al pianului, iubitoare a neamului ei. (...) Ideea cercetării vieții ei scurte, strălucitoare și tragice mi-a încolțit încă din episodul bârlădean al adolescenței mele. Era un legământ, îndeplinit însă, după cum se vede, mult mai târziu. (...) Sper ca această carte să trezească amintirea unei artiste care a străbătut cerul vieții ca un fulger: nu l-a înregistrat argintul prea multor pelicule, acul nici unui fonograf, penița nici unei sârguințe erudite. A rămas o abstracție". Bârladul și Burdusacii natali, din fostul județ Tecuci" îi prilejuiesc biografului, în amplul preambul al lucrării, înfiorate amintiri din copilărie și din adolescență când, pentru prima oară, află despre Elena Kostaki Epureanu, viitoarea principesă Alexandru Bibescu. Iar în Cimitirul "Eternitatea" din Bârlad, descoperă bustul în marmură a lui Manolache Kostaki Epureanu, boier de viță veche, tatăl Elenei, și mai ales e surprins de o misterioasă inscripție - târziu decriptată dar, poate, și prim imbold în cercetarea ulterioarã, "Principesa Elena Al. Bibescu, -18 octombrie 1902".
Prin capitolele: "Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească", "Familia Kostaki în istoria țării", "Cei trei frați Kostaki Epureanu: Ecaterina, Elena și Ion", "Înrudirea Elenei Kostaki Epureanu cu frații Gheorghe și Neculai Roșca Codreanu, ctitori ai primelor licee din Bârlad" și următoarele, până la "Căsătoria Elenei (...) cu prințul Alexandru Bibescu", nu sunt cum s-ar putea crede, la o fugitivă parcurgere a "Cuprinsului" cărții, reflexul unui exagerat patriotism local, ci se justifică prin necesitatea de a prezenta în amănunt rădăcinile și colateralele genealogice ale viitoarei principese și pianiste.
Alte foarte dense capitole (în informație) sunt închinate Martei Bibescu, relației dintre Elena și aceasta din urmă, prieteniei cu regina poetă Carmen Sylva, de care s-a bucurat Elena Bibescu la Curtea Regalã a României.
Este o apariție editorială interesantă și valoroasă, care abordează probleme de istorie, genealogie, muzică și multe aspecte ce țin de istoria Bârladului.