Un Pavarotti al pianului

Roberto Plano s-a remarcat în anul 2001 după ce a câştigat Marele Premiul al Concursului Internațional de pian de la Cleveland. În anul 2005 a fost finalist al Concursului Internaţional Van Cliburn. Mai trebuie spus că în 2011, Roberto Plano a creat în Italia  Asociația Muzicală Alfred Cortot, la Academia de Muzică Varesina, cu scopul de a răspândi - aşa cum spune el, bucuria muzicii clasice sub toate aspectele sale, acordând prioritate educației muzicale a tinerilor.

Pentru publicul din România numele lui Roberto Plano este cunoscut pentru concertul pe care l-a susţinut la Ateneu alături de Camerata Regală pe 29 mai anul acesta, eveniment în care a interpretat Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră de Serghei Rahmaninov. Despre acest pianist New York Times a scris: Acest pianist italian a demonstrat maturitate artistică în ciuda vârstei de 38 de ani. Există o claritate și un control al planurilor interpretării care contribuie din plin la minunatele sale performanţe interpretative.

Activitatea artistică a pianistului s-a concentrat mai mult în zona Statelor Unite ale Americii, unde din septembrie anul acesta a fost numit profesor de pian la Universitatea din Boston. Aria repertoriului său variază de la descoperiri, cum ar fi Sonatele compozitorului italian Andrea Luchesi, la muzica romantică și cea a secolului XX. Roberto Plano a fost descris de presă ca un Pavarotti al pianului pentru lirismul lui şi declarat de unii cronicari moşternitorul lui Arthur Rubinstein și Vladimir Horowitz.

Armonii poetice şi religioase

Ciclul de piese pentru pian semnate de Franz Liszt este un opus ce emană căutările spirituale ale compozitorului, în umbra poetului Alphonse de Lamartine. Harmonies Poetiques et Religieuses este alcătuit din 10 piese cu următoarele titluri: Invocation; Ave Maria; Benediction de Dieu dans la Solitude; Pensee des Morts; Pater Noster; Hymne de l'Enfant a son Reve; Funerailles; Miserere d'apres Palestrina; Andante Lagrimoso; Cantique d'Amour (Consolation No. 3 in Re bemol Major).

Este o partitură care, în ultimii 50 de ani, nu a apărut în catalogul universal al înregistrărilor. Practic acest album este prima înregistrare a ciclului de piese pentru pian intitulat "Armonii poetice religioase" de Liszt, după realizarea din anii 60' a pianistei franceze France Clidat. Dincolo de această premieră, aş putea spune, albumul reprezintă pentru biografia artistică a lui Roberto Plano, începutul colaborării cu renumita emblemă editorială Decca. Discul a fost lansat pe 29 iulie 2016, a fost cotat cu 5 stele de revista Amadeus Music Magazine şi face parte din campania Radio România Muzical, Votează discul de muzică clasică al anului 2016.

Programul acestui album a fost prezentat publicului în recital în septembrie 2015. O interpretare apreciată pentru căldura tonului ce aduce aminte de pianistul Aldo Ciccolini.

Roberto Plano interpretând Liszt este o minunată descoperire. Are o uşurinţă cu care supune clapele pianului în redarea cu mare claritate a fiecărui sunet, fie că le articulează aproape nervos, fie că le atinge cu o gingăşie neverosimilă. Are un rubato suberb în frază şi o paletă dinamică plină de subtilitate. Inţelege pe deplin pianistica lui Liszt, iar în acest ciclu starea lui de adâncă contemplaţie. Roberto Plano are, pe acest album, stofă de mare pianist. Te face să te gândeşti o clipă la Horowitz, Rubinstein, Cziffra sau Casadesus. Ascultând însă de mai multe ori acest album şi cu mai mare atenţie, culoarea interpretării lui Roberto Plano se potriveşte mult mai mult cu cea a legendarului Jorge Bolet.

Iată doar câteva argumente care sper să vă facă să ascultaţi acest album Liszt în premieră la CD Review (12,15) din 7 până în 9 noiembrie.