Muzici tradiţionale
Înapoi la: Emisiuni
Vestitorii Anului Nou. Cântări bizantine, colinde şi alte urări cântate

Cele trei Praznice Împărăteşti sărbătorite la
cumpăna dintre ani relevă legătura omului tradiţional din cultura creştină
bimilenară cu divinitatea, într-un ciclu care începe cu Naşterea Domnului (Crăciunul, 25 decembrie), continuă
cu Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului (1 ianuarie, sărbătoare
suprapusă cu Anul Nou civil şi cu prăznuirea Sfântului Vasile cel Mare) şi se
încheie cu Botezul Domnului (Boboteaza, 6 ianuarie). Ultima
sărbătoare din acest ciclu îi este dedicată, pe 7 ianuarie, Sfântului Prooroc
Ioan, Botezătorul Domnului, acel ultim profet al Vechiului Testament, care L-a
cunoscut direct pe Iisus Hristos. Vom asculta cântări de tradiţie bizantină în
rostire românească, urmate de alcătuiri folclorice din
Banatul sârbesc, Bulgaria şi Croaţia, care fac trecerea dinspre sacru înspre
profan printr-un real fenomen de „laicizare” şi „folclorizare”, dar şi prin
asumarea unui repertoriu muzical care a aparţinut, iniţial, imnografiei
creştine. Vom merge, apoi, în spaţiul cultural central-european, zăbovind în
zona Tirolului de Sud şi Munţilor Dolomiţi, o regiune multiculturală dominată
de o religiozitate profundă, în care Biserica Romano-catolică a jucat un rol
important în cristalizarea folclorului şi obiceiurilor legate de sărbătorile de
iarnă şi de cultul celor trei magi (sau regi) de la Răsărit (sărbătoriţi în 6
ianuarie), cei care, potrivit Evangheliei după Matei, au urmat steaua care
vestea naşterea lui Hristos, Împăratului lumii, al Cerului şi al pământului. La
finalul acestei ediţii vom face cunoştinţă cu „Li tre Re”, prin
intermediul unui cântec din Castelsardo, care se intonează la cumpăna dintre
ani, cu virtuţi augurale şi cu sonorităţi plurivocale, armonico-polifonice,
specifice Sardiniei.
Vă invit, aşadar, să întâmpinăm
noul an cu piese de tradiţie bizantină, colinde, urări intonate şi alte cântări
ritual-ceremoniale din spaţiul cultural românesc, balcanic, mediteranean dar şi
central-european.