Cum arată lumea tinerilor muzicologi și critici muzicali? De ce și-au ales această meserie? Care sunt provocările unui tânăr muzicolog și cum se raportează acesta la procesul de creație? Aflăm astăzi răspunsurile la aceste întrebări de la Alexa Lupu.

Pasionată încă din copilărie de artă - fie că este vorba despre dans, arte plastice sau muzică - Alexa Lupu și-a descoperit dragostea și vocația pentru arta sunetelor în timpul clasei a IX-a când, participând la orele de cor, s-a îndrăgostit de cântul coral. În primii doi ani de liceu a studiat la profilul matematică-informatică, iar începând din clasa a XI-a a urmat cursurile Liceului de Arte din Focșani, la Secția Muzică, profil teoretic. Și-a continuat apoi studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, Secția Pedagogie muzicală (numită în prezent, Muzică), pe care a absolvit-o în 2023 cu lucrarea de licență `Strategii de alcătuire a unui program de concert pentru cor a cappella". Redactarea acestei lucrări a fost punctul de cotitură care a schimbat macazul drumului său spre muzicologie, secție la care își urmează în prezent studiile de masterat.

Alexa a vorbit despre procesul său de creație și provocările pe care le întâmpină în alcătuirea unei lucrări muzicologice:

Alexa Lupu: „Cred că cea mai mare provocare pentru mine este simplitatea în exprimare. Mi se pare important să te faci înțeles, dar, în același timp, să livrezi o informație de calitate. Este un lucru pe care, la început, obișnuiam să îl fac, să încerc să mă exprim cât mai stufos, cât mai pompos, să sune inteligent ceea ce vreau să exprim. Însă, pe parcurs, mi-am dat seama că nu este despre asta, este mai mult despre a exprima o informație complexă într-un mod cât mai simplu, nu invers. Acesta este un lucru la care încă lucrez, pentru că încă am tendința uneori să îmi doresc să dovedesc ceva sau să mă exprim într-un mod care mi se pare mie că sună cum ar vrea lumea să sune… ceea ce, evident, nu este ideal. Nu am descoperit încă rețeta echilibrului, dar cred că, cu îndrumarea potrivită, pe care deja o am, voi fi din ce în ce mai aproape de a descoperi acest echilibru.

În ceea ce privește procesul meu de scriere, cel mai greu este începutul. Totul pleacă de la prima frază. Nu cred că am avut vreo scriere care să înceapă lin. Cred că schimb de vreo minim zece ori prima frază până să poată să înceapă să curgă totul firesc. Și, cumva, acest început dictează uneori și direcția scrierii respective, pentru că eu nu întotdeauna știu unde voi ajunge cu lucrării respective. Deci, de aceea, pentru mine prima frază este cea mai importantă și acesta este și motivul pentru care pun atât de multă presiune pe mine."

Despre muzicologii săi preferați și importanța unui model în sfera muzicologică:

Alexa Lupu: „În primul rând, clar, o voi menționa pe profesoara mea, Valentina Sandu Dediu, și nu doar pentru că este profesoara mea, ci pentru că este muzicologul meu preferat, de departe. Am citit multe publicații de-ale dumneaei și am rămas profund impresionată. Pentru admiterea la studiile de master, am avut de studiat o carte de-a dumneaei și aici a început pasiunea mea pentru scrierile ei. Am citit cartea respectivă de vreo patru sau cinci ori și am fost absolut fascinată.

Un alt muzicolog pe care-l apreciez enorm este doamna Florinela Popa, care, de asemenea, îmi este profesoară și mi-a fost profesoară chiar și pe parcursul studiilor de licență. Dintre muzicologii cu care nu am avut contact însă, îi apreciez enorm și pe care i-am citit - evident, nu în întregime - se numără Grigore Constantinescu, Iosif Sava, Vasile Iliuț și Ada Brumaru.

În ceea ce privește importanța unui model în domeniu… clar, este important să avem unul, dar nu un model în modul de exprimare, pentru că riscăm să imităm și cred că, în orice sferă artistică, autenticitatea este una dintre cele mai importante caracteristici. Deci, aș zice, mai degrabă un model din punctul de vedere al modului de gândire, modului de lucru, nu un model de imitat.

Eu, în mod evident, am parte de acest model, o am pe profesoara mea, Valentina Sandu Dediu, căreia îi sunt veșnic recunoscătoare pentru tot ceea ce m-a învățat și pentru toată răbdarea pe care a avut-o și o are cu mine și în prezent, pentru că, practic, am pornit de la zero în ale muzicologiei."

Trebuie spus că, deși abia luase primul contact cu muzicologia în facultate, Alexa a obținut, în decembrie 2023, Premiul al III-le ex aequo la Concursul Național „Mihail Jora", Secțiunea Critică muzicală.

Despre experiența acestui concurs:

Alexa Lupu: „Am participat la acest concurs strict pentru experiență. A fost pentru prima dată când am scris cronici muzicale și, evident, pentru prima dată când am scris și o recenzie de carte. Am participat la acest concurs pentru a vedea cam care îmi este nivelul și cum aș reuși eu să fac față unei provocări de acest gen, pentru că, cel puțin pentru mine, noutatea este mereu înfricoșătoare, este un lucru care mă scoate din zona de confort și, știm cu toții că, tuturor ne place să ne aflăm cât mai mult în zona de confort. Deci, am participat fără așteptări, însă faptul că am reușit să obțin un premiu, mi-a validat niște aptitudini muzicologice care se pare că există și trebuie cizelate."

E nevoie de critică muzicală astăzi? Cum suntem noi, muzicologii, utili? - întrebări la care eu însămi reflectez. Iată și răspunsurile partenerei mele de dialog:

Alexa Lupu: „Critica muzicală mi se pare o ramură foarte interesantă a muzicologiei, dar, ai nevoie de o doză destul de mare de asumare ca să faci critică muzicală, cel puțin din punctul meu de vedere. Rolul criticii muzicale în viața concertistică e un soi de așteptări versus realitate. În mod ideal, ar trebui să fie constructivă și să ghideze cumva interpreții. Doar că, în realitate, evident, părerea interpreților în cauză în momentul în care citesc o cronică nu este ideală și de multe ori se nasc conflicte între muzicologi și interpreți. Nu așa ar trebui să stea lucrurile, nu asta ar trebui să fie natura relației, de antipatie. Deci, de aceea am spus că este un soi de așteptări versus realitate.

În ceea ce privește critica muzicală între noi, muzicologii, cred că este foarte interesant de văzut și perspectiva altui muzician asupra aceluiași lucru; în cazul de față, asupra aceluiași concert. De exemplu, dacă ne aflăm la același concert mai mulți muzicologi, cred că este foarte interesant de consultat părerea fiecăruia pentru că, în mod evident, fiecare are repere diferite atât în ceea ce privește varianta de interpretare a unei lucrări, cât și repere subiective, care țin de gustul personal."