În cadrul întâlnirilor noastre cu tineri muzicologi, îl cunoaștem astăzi pe Vlad Ghinea, absolvent al programelor de licență și masterat în muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București; în prezent, doctorand în cadrul aceleiași instituții.

Pentru început, Vlad Ghinea ne povestește cum a decis să urmeze o carieră în muzicologie și care au fost pentru el satisfacțiile acesteia?

„Interesul pentru muzicologie a început în clasa a XI-a, când domnul profesor Paladi de la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti" mi-a spus că există un concurs la Școala de muzică „Iosif Sava" și că acest concurs are o secție de eseu muzicologic. M-am bucurat foarte mult că am obținut Premiul I la acel concurs și am avut din nou o bucurie în anul următor, când am repetat experiența și am avut același rezultat.

Între timp, domnul profesor mi-a spus că există Secția de Muzicologie la Universitatea Națională de Muziă din București, unde există o echipă profesorală extraordinară, și de-atunci pot să spun că este un drum presărat zilnic cu bucurii diverse. O mare șansă oferită de Universitatea Națională de Muzică din București este reprezentată de Concurs Național de Muzicologie, un concurs studențesc organizat de foarte mulți ani, unde, de asemenea, am avut rezultate foarte mulțumitoare. Totodată, de-a lungul acestor ani m-am bucurat că în fiecare an am explorat diverse ipostaze muzicologice atât din muzică românească, dar și din muzică universală.

Un alt lucru foarte interesant este că subiectul lucrării mele de licență își are obârșia în, practic, prima mea participare la acel concurs de la Școala „Iosif Sava". Practic, m-am ocupat de cercetarea și analiza simfoniilor lui Leonard Bernstein. De asemenea, la master am avut o lucrare de disertație care a avut un capitol dedicat muzicianului american. Iar în prezent, pentru cercetarea mea în vederea elaborării tezei de doctorat, m-am decis să mă ocup de cercetarea de arhivă în ceea ce privește volumele de muzicologie publicate la Editura Muzicală în perioada comunistă, unde mă interesează care a fost impactul ideologiei comuniste și cum s-a realizat cercetarea muzicologică, poate și prin exemple fericite care n-au fost afectate de cenzură sau intruziuni ideologice.

În anii de facultate, am avut șansa să am acces la o bibliografie diversă atât din zona românească, dar foarte mult și din cercetarea internațională, ceea ce mi-a prilejuit și o descoperire chiar cu ocazia unei ediții a Concursului Studențesc de Muzicologie de la UNMB, când mi-am dat seama că volumul Poetica muzicală de Igor Stravinski, publicat în anii 1960 la Editura Muzicală a fost, de fapt, cenzurat foarte mult Am observat că lipsește chiar un întreg capitol, zic eu, esențial al acestui volum. Și pot să spun că am avut bucuria, iată, de a face o astfel de descoperire, ceea ce nu se întâmplă prea des.

În prezent, pot să spun că îmi lărgesc orizonturile muzicologice și prin participarea în proiecte de cercetare, multe alcătuite din studenți doctoranzi ai UNMB. De ceva ani, am fost în seria de proiecte RAMA, care se ocupă de cercetarea muzicii de avangardă din România, în special creația de după 1950.

De asemenea, un domeniu de care nu m-am gândit că mă voi ocupa în mod special este cel al muzicii de film, unde am avut ocazia chiar să merg într-o arhivă, Arhiva Națională de Film de la Jilava, unde am descoperit foarte multe materiale și partituri - comori, într-adevăr - care merită să fie aduse în discuție și chiar și cântate, dat fiind că în cadrul acestor proiecte dedicate muzicii de film au fost organizate și o serie de concerte care au adus la viață partituri care n-au mai fost auzite de ceva vreme."

Despre importanța întâlnirilor dintre muzicologi la simpozioane și conferințe, aflăm acum de la Vlad Ghinea:

„O altă latură foarte benefică pentru un tânăr cercetător este reprezentată de posibilitatea de a participa la simpozioane internaționale de muzicologie. Pe această cale, îi mulțumesc domnului profesor Nicolae Gheorghiță pentru că de câțiva ani m-a cooptat în proiectele sale de cercetare și mi-a dat șansa să particip ca membru al acestei echipe de cercetare, dar și să particip activ, în calitate de tânăr cercetător, în cadrul acestor simpozioane, unde am avut șansa să cunosc personalități ale muzicologiei naționale și internaționale."

Despre activitatea sa de redactor la Editura UNMB, Vlad Ghinea:

"De aproximativ trei ani sunt redactor la Editura UNMB și o bună parte a activității mele în acest sens a fost dedicată revistei de muzicologie a UNMB, Musicology Today, o publicație exclusiv în limbă străină, care are meritul foarte important de a aduce constant pe plan internațional informații despre muzica românească și nu numai. Că tot am amintit acele simpozioane internaționale desfășurate sub egida UNMB și a proiectelor de cercetare ale acestei instituții, numeroase materiale din aceste simpozioane au fost publicate la Musicology Today, m-am ocupat de redactarea acestora și, prin acest proces de redactare a unor materiale, am comunicat cu autori (în mare parte străini) și pot spune că am strâns și mai mult legăturile între cercetătorii din România și din străinătate."

Pe lângă activitatea sa de redactor, Vlad a avut ocazia să cerceteze diverse arhive:

„Activitatea de cercetare în arhive este strâns legată de participarea în aceste proiecte dedicate muzicii de film. Astfel, pot spune că am desfășurat un fel de cercetare de arhivă inclusiv pentru proiectele aflate sub umbrela RAMA pentru că a trebuit să căutăm cataloagele care cuprindeau evidența lucrărilor scrise după 1950. Când s-au epuizat sursele bibliografice publicate la Editura Muzicală, a trebuit să căutăm în procese verbale ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și am făcut și câteva drumuri până la UCMR ca să putem lua niște partituri pe care să le digitalizăm. Dar intrarea propriu-zisă într-o arhivă s-a desfășurat în proiectele legate de muzica de film. Acolo intri într-o cameră frigorifică, la o temperatură constantă de aproximativ 17 grade și te trezești într-o sală plină de dosare cu o înălțime de aproximativ 3-4 metri. Deci, este un impact substanțial. Îmi aduc aminte prima dată când am fost în acea arhivă, am rămas toal surprins de ce poate însemna și de câte documente poți găsi într-un singur loc."

Despre interesul său pentru compoziție, Vlad Ghinea:

„O altă latură care, cumva, se îmbină cu muzicologia este compoziția, care este pentru mine mai mult în zona de plăcere, de hobby, dar eu zic că se îmbină foarte bine și cu muzicologia. De multe ori, am realizat că faptul că am făcut analize de partitură la muzicologie m-a ajutat foarte mult să-mi structurez propriile compoziții și, de asemenea, ordonarea sunetelor într-o lucrare muzicală mi-a deschis perspective noi în discursul meu muzicologic."

În final, Vlad ne povestește despre preocupările sale extramuzicale:

„Mă gândeam de multe ori că, pentru un artist, este foarte important să aibă și hobby-uri extramuzicale deoarece, cel puțin pe mine, m-a ajutat foarte mult o activitate extramuzicală în ceea ce fac în viața mea de zi cu zi, ca muzician. De asemenea, cititul de literatură mi se pare un must, cum ar spune americanii; în acest sens, mă gândesc că am câteva compoziții care sunt strâns legate de o operă literară. O altă pasiune este pentru mine fotografia. Uneori, mă gândesc cu amuzament că în fotografiile mele fac, practic, și muzicologie pentru că stau să mă gândesc și la un titlu care să exprime ideea unei fotografii poate mai abstracte sau care surprinde o idee la acel moment și... mă gândeam că și plimbările pe munte, ieșitul în natură pot avea un efect benefic mai ales în activitatea creatoare. De altfel, și în istorie, mulți artiști și-au găsit acest refugiu în natură, chiar și compozitori români, cum ar fi Aurel Stroe,care își mai găsea energia tot în zonele montane."