De 10 ori despre... instrumentele de suflat cu Liviu Peţu

Fie că vorbim despre flaut, oboi, clarinet, trompetă sau saxofon, instrumentele de suflat sunt înrudite pentru că folosesc acelaşi principiu de a emite sunetele - la toate se cântă suflând aer în corpul lor.

Aceste instrumente de suflat au o putere expresivă şi descriptivă nemărginită. De pildă, după istoricul grec Plutarh, flautul calmează spiritul şi pătrunde în ureche cu un sunet dulce, care aduce pacea şi tihna aproape de suflet. Din pricina sunetului dulce şi graţios, supărarea instalată în mintea noastră, îngrijorarea pe care nici vinul un o poate alunga, se topeşte într-un somn liniştit, sunetul fiind ca un balsam pentru noi.

Sonoritatea oboiului este pătrunzătoare şi aceasta datorită anciei duble, care provoacă un fel de bâzâit, astfel instrumentul făcându-se imediat remarcat.

Clarinetul a fost născocit în jurul anului 1690 de un anume Johann Denner din Nürnberg, cel care înainte de a crea acest instrument studiase tuburile ce ieşeau din burduful cimpoiului popular.

Nikolai Rimski-Korsakov spunea despre fagot că este un instrument senil şi viclean - în modul major, ...trist şi plin de suferinţă în cel minor. Fagotul a fost destul de puţin folosit în jazz, poate din această cauză nu a suferit acea influenţă revoluţionară în ceea ce priveşte tehnica, şi implicit nici nu a dezvoltat numeroase modele derivate din instrumentul de bază, precum flautul sau clarinetul.

Trompeta, după Berlioz, se pretează exprimării tuturor sentimentelor energice, mândre şi măreţe. De asemenea poate figura într-o piesă veselă, cu condiţia ca veselia să ia un caracter de pornire năvalnică sau grandioasă.

În secolul al XVII-lea se putea dansa după muzica asurzitoare creată de 300 de corni. Poate vă întrebaţi de ce atâtea instrumente? Pentru că interpreţii care executau melodiile cântau ca nişte automate lipsite de simţuri, suflau la timpul potrivit în diferitele modele de corni naturali care scoteau doar o singură notă... şi aşteptau apoi până ce aceasta se repeta în contextul muzical.

Trombonul este singurul instrument de suflat din alamă ce posedă un tub curbat de forma literei U ce culisează. Un strămoş al trombonului pare să fi fost un anume saqueboute (în traducere trage/împinge - reprezentând cele două mişcări ale culisei) un instrument apărut în Franţa secolului al IX-lea.

Rolul tubei în orchestra simfonică este, în general, acela de bas al instrumentelor din alamă. În 1876, din dorinţa de a completa registrul grav al cornilor, Wagner i-a solicitat sprijinul lui Aldolphe Sax pentru construirea unor tube speciale care au rămas în istorie cu denumirea de tube-wagneriene.

În fine, un instrument interesant este saxofonul, cu sunet pătrunzător şi o uşoară tentă senzuală, un instrument ce iubeşte jazz-ul.

Despre toate acestea pe larg în cele 10 episoade...

Liviu Peţu