Sala Palatului s-a dovedit a fi neîncăpătoare la prima întâlnire dintre Orchestra Filarmonicii din Viena şi publicul Festivalului Internaţional George Enescu. A fost o defilare prin două secole muzicale, la care a impresionat rigoarea interpretativ-stilistică a fiecărei lumi sonore în care muzicienii vienezi ne-au purtat.

În Simfonia nr.44 de Joseph Haydn s-au dovedit a fi nişte maeştri ai nuanţelor mici. A fost o interpretare haydniană plină de rafinament, în care reliefarea detaliului a fost ţelul primordial.

Au urmat cele cinci lieduri pe versuri de Mathilde Wesendonck de Richard Wagner, excepţional interpretate de Elisabeth Kulman, o artistă cu o voce impresionantă, cu un ambitus foarte mare, egal din punct de vedere calitativ, cu o frazare de mare întindere, o tehnică strălucitoare şi o dicţie perfectă. Jocul culorilor sonore, paleta amplă a nuanţelor, au dus la o interpretare de neuitat.

Concertul s-a încheiat cu Patetica ceaikovskiană. În acestă simfonie a VI-a poate s-a simţit cel mai bine fericita conlucrare dintre dirijorul Semyon Bychkov, cu al său trecut impregnat de spirit rusesc şi o orchestră excepţională austriacă, recunoscută pentru calitate sonoră, exactitate şi valoare individuală pusă în slujba ansamblului.

Din fericire, Orchestra Filarmonicii din Viena are în actuala ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu două concerte şi cu toţii aşteptăm cu nerăbdare să ascultăm în interpretarea muzicienilor austrieci opusurile enesciene şi brahmsiene care vor răsuna în această seară.