Interviu cu pianistul Bernd Glemser

Radio România programeaza în zilele de 30 octombrie, 4, 13, 20 si 24 noiembrie, de la ora 21.30, cinci concerte de exceptie preluate de la Palatul Congreselor din Lugano din stagiunea Orchestrei Elvetiei Italiene.Primul concert are în program lucrari de M.I. Glinka, S. Rahmaninov si A. Glazunov. Solist este pianistul Bernd Glemser, iar dirijor Alexander Vedernikov.


În pauza transmisiunii directe din 30 octombrie, se difuzeaza un interviu realizat de Alina Velea cu pianistul Bernd Glemser.
Bernd Glemser si poezia muzicii lui Rahmaninov ...

un pianist cu totul special, capabil sa incendieze instrumentul în lucrari de Liszt si Strawinski, ca mai apoi sa ne aduca touche-ul lui Glenn Gould. O îmbinare unica între tehnica si temperament..."
- acesta este Bernd Glemser remarcat de Harold C.Schonberg în "New-York Times". Lansat în 1987 la Competitia Internationala ARD, pianistul a obtinut lauri si premii la alte 17 competitii internationale de prestigiu (printre care Busoni, Cortot, Ceaikovski, European Andor Foldes Prize în 1992, European Pianist's Prize din Zürich în1993) iar pentru înregistrarile realizate a primit diverse distinctii. Bernd Glemser este una din revelatiile artei pianistice contemporane, recunoscut pentru modul în care combina virtuozitatea sclipitoare cu o rafinata sensibilitate poetica. Publicul bucurestean îsi aminteste cu siguranta participarile sale memorabile în Festivalul International "Dinu Lipatti" organizat de Radio România Muzical cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea compozitorului (2000) sau în Festivalul "Bucuresti oras al muzicii" (2007), desfasurat sub egida Uniunii Europene de Radio.


Joi 30 octombrie, de la ora 21.30, ascultatorii postului Radio România Muzical au ocazia unei noi întâlniri cu pianistul german, de data aceasta în cadrul unei transmisiuni directe de la Palatul Congreselor din Lugano.


30 octombrie - Concert la Lugano: programul, dirijorul



Noua stagiune de concerte a Orchestrei Elvetiei Italiene - preluata în transmisiuni directe prin intermediul Uniuni Europene de Radio - va fi, speram, o oferta atractiva pentru ascultatorii postului de muzica clasica din România. Domnule Bernd Glemser, va multumim ca ati acceptat sa ne fiti alaturi pe parcursul primului concert radiodifuzat, pentru a ne ajuta sa fim cât mai aproape de atmosfera salii de concerte. Ce ne puteti spune despre colaborera cu ansamblul simfonic si cu dirijorul Alexander Vedernikov?


Am interpretat în compania acestei orchestre de nenumarate ori si multe dintre proiectele mele se leaga de Lugano. Am realizat aici de curând cele mai recente înregistrari cu lucrari de Prokofiev si Schumann. Am amintiri foarte placute legate de colaborarea cu Orchestra Elvetiei Italiene. Nu l-am întâlnit pâna acum pe Alexander Vedernikov, însa astept acest moment cu nerabdare .


Propunerea dirijorului pentru concertul de la Lugano este un program dedicat integral muzicii ruse. În acest context, Primul concert pentru pian si orchestra de Serghei Rahmaninov pe care îl veti interpreta pare a fi perfect integrat. Iar afinitatea dumneavoastra pentru creatia romanticului rus va fi din nou pusa în lumina...


Am interpretat de multe ori concertele lui Rahmaninov - al doilea si dar al treilea, Rapsodia pe o tema de Paganini, ocazional Concertul nr.4., însa Concertul nr.1 a fost primul pe care l-am studiat, pe când eram un tânar pianist de 20 de ani, fiind si primul concert pentru pian si orchestra prezentat într-un concert public. Este, asadar, o lucrare cu semnificatii aparte, care are o îndelungata istorie în propria mea cariera. M-am simtit întotdeauna apropiat de acest concert si foarte confortabil atunci când l-am interpretat. Fiind una dintre compozitiile din primii ani de creatie ai autorului, m-a inspirat suflul sau tineresc.


În prim-plan, Concertul nr.1 pentru pian si orchestra de Serghei Rahmaninov

Cum se întrevede personalitatea compozitorului în acest opus de tinerete?


Are în mod categoric o viziune foarte proaspata si în acelasi timp poti regasi în acest concert personalitatea lui Rahmaninov, deja formata la vârsta de 18 - 19 ani. Nimeni nu ar putea avea vreo îndoiala în ceea ce priveste paternitatea partiturii. Stilul sau este unul foarte original. Exista doua versiuni ale acestui concert, iar atunci când sunt comparate, oricine poate constata ca între ele nu sunt decât diferente minore, întrucât lucarea era deja realizata foarte bine, cu o orchestratie maiestrita. Versiunea finala nu prezinta modificari substantiale.


Care a fost evolutia lui Rahmaninov în lumina opusurilor sale concertante?


Nu este usor de vorbit despre dezvoltarea stilului sau componistic în concertele pentru pian si orchestra . Cel care se diferentiaza într-adeva este Concertul nr 4 : aici se poate distinge clar stilul de maturitate al perioadei târzii de creatie. Primele trei concerte se definesc în aceiasi clasa de compozitie: primul - mai luminos, al 2-lea si al treilea - mai sentimentale. Concertul pe care îl interpretez la Lugano este strabatut de cantabilitate (nu în aceiasi masura însa ca celebrul Concert nr.2) si este foarte colorat, dezvaluind o conceptie orchestrala interesanta. Din acest punct de vedere se particularizeaza în ansamblul creatiei lui Rahmaninov. Muzica emana tinerete, pasiune, emotie, entuziasm. Se deosebeste mult ca sfera de expresie de cel de-al doilea concert, compus într-un moment de depresie, în tonuri mult mai întunecate.


Ati interpretat toate concertele lui Rahmaninov. Care este preferatul dumnevoastra?


Este o întrebare dificila. Le iubesc pe toate... Însa atunci când îl interpretez pe primul, probabil ca acesta este concertul preferat...


Este momentul potrivit pentru a evoca anii formarii dumneavoastra în calitate de discipol al pianistului si profesorului Vitali Margulis. Va considerati un descendent al scolii interpretative ruse?

Într-un fel, da. Toate aceaste scoli interpretative nationale, atât de puternice la începutul secolului XX, nu mai sunt atât de usor de recunoscut în zilele noastre. Ascultând un interpret în primele decenii ale secolului XX, îti puteai da seama imediat daca a fost format în Franta, Rusia, Statele Unite sau Germania. Astazi exista o tendinta de globalizare si în aceasta directie. Profesorul meu a fost produsul scolii ruse, iar eu am preluat de la el multe elemente, care s-au grefat pe originea si educatia germana.


Proiecte viitoare
Vorbind astazi despre concertul de la Lugano, ne referim la activitatile dumneavoastra prezente. Care sunt cele mai importante proiecte?


Anul acesta am realizat un minunat turneu în Noua Zeelanda si Australia, unde voi reveni în 2010 pentru a concerta în compania marilor orchestre de acolo. Consider acest proiect de viitor unul de mare importanta. Zilele acestea am revenit în Germania si am avut câteva aparitii pe podium cu al doilea concert de Beethoven. În martie 2009 ma voi afla în Irlanda pentru a interpreta Concertul nr.1 de Liszt, o versiune care va fi editata pe compact disc în noiembrie anul viitor. Mi se ofera apoi o ocazie deosebita de a sustine recitaluri la Gewandhaus din Leipzig, pentru a celebra cei 200 de ani de la nasterea compozitorului Felix Mendelssohn Bartholdy.


Atât de multe îndatoriri pentru un artist în viata muzicala contemporana...cum ati descrie locul si rolul interpretului de muzica clasica în epoca noastra?


Raspunsul este unul simplu: trebuie sa ne pastram traditiile, cultura si valorile civilizatiei si sa nu uitam ce au facut în numele artei predecesorii nostrii: cum ne-au adus mai aproape muzica lui Beethoven sau a oricarui alt compozitor. Rolul nostru este acela de a da viata notelor din partitura, oferind concerte si realizând înregistrari.


Interviu realizat de Alina Velea