Nascut la Zürich în 1992 din parinti români, Teo Gheorghiu este un tânar pianist aflat în plina ascensiune artistica internationala. În 2004 a debutat ca solist la Tonhalle, în Concertul op. 54 de Robert Schumann, primind în acelasi an Premiul I la Concursul International din San Marino si - în anul urmator - Premiul I la Concursul International Franz Liszt de la Weimar. Totodata, în 2006 si-a descoperit pasiunea pentru actorie, interpretând rolul titular în productia cinematografica Vitus. Pâna în prezent, Teo Gheorghiu a sustinut partitura solistica în concerte de Mozart, Beethoven, Chopin, Rahmaninov si Bach. Si pentru ca tânarul artist va concerta în aceasta toamna pe scena Festivalului International George Enescu, l-am invitat la dialog.


De unde provine pasiunea ta pentru muzica?

Este greu de spus; muzica a fost dintotdeauna o parte importanta din viata mea, desi nimeni din familie nu este muzician.


Studiezi pianul la Scoala Purcell din Londra, din anul 2001. Este experienta ta muzicala legata exclusiv de aceasta institutie?

Nu în totalitate. Datorez enorm Scolii Purcell, dar le sunt recunoscator în egala masura profesorilor mei anteriori, care au pus bazele educatiei mele muzicale. Institutia în care învat acum a contribuit mult la formarea personalitatii mele artistice.


Ti-ai declarat admiratia pentru compozitorul Johann Sebastian Bach si pianistii Edwin Fisher, Rubinstein, Lipatti si Chopin. În ce masura te-au influentat acesti muzicieni?

Nu stiu exact. Probabil ca, inconstient, acesti muzicieni m-au influentat mult, dar încerc, pe cât posibil, sa îmi dezvolt un stil personal, sa nu "copiez" maniere de interpretare. Îmi place sa ascult înregistrari ale acestor pianisti si doresc sa învat o multime de lucruri prin intermediul lor: interpretarea lui Lipatti mi se pare extraordinara, Idealul.


Îti doresti sa cânti pe o anumita scena sau alaturi de un dirijor sau o orchestra anume?

Exista atâtea orchestre minunate în lume; îmi doresc sa cânt pe toate marile scene, în compania marilor orchestre si a marilor dirijori, dar nu în viitorul foarte apropiat. Vreau mai întâi sa ma dezvolt ca artist si sper sa am norocul necesar si sa muncesc mult, pentru a putea ajunge acolo unde îmi doresc. Totusi, o posibila colaborare cu Filarmonica din Viena reprezinta pentru mine un vis, care sper sa se realizeze în viitor.


În acest an vei cânta în cadrul Festivalului International George Enescu. Luând în considerare radacinile tale românesti, ce simti în legatura cu prima ta prezenta pe o scena din România?

Nu am fost niciodata în România si abia astept sa ajung în aceasta tara, deoarece parintii mei sunt români si bunica mea locuieste la Bucuresti. Invitatia organizatorilor Festivalului Enescu a însemnat o mare onoare pentru mine si abia astept sa vizitez România, sa vad cu ochii mei tot ceea ce am auzit despre ea; la Bucuresti voi cânta în compania unei orchestre de renume, English Chamber Orchestra.


Desi te afli la începutul carierei de pianist, ai câstigat deja recunoasterea pe plan international. Totodata, ti-ai descoperit pasiunea pentru actorie. Intentionezi sa continui ambele cariere?

Cred ca actoria a fost doar o preocupare temporara. Mi-a placut mult, dar ma vad mai degraba în postura de pianist decât în cea de actor si îmi doresc sa urmez cariera de pianist.


Ce concerte pregatesti pâna la venirea ta în România, în aceasta toamna?

La sfârsitul lunii mai, voi cânta la Zürich, iar în iulie - la Festivalul de la Dortmund, în Germania. În august voi sustine un recital în cadrul Festivalul de Vara Ohrid din Macedonia, la sfârsitul lunii voi lua parte la un turneu în China, iar pe 11 septembrie voi concerta pe scena Festivalului Enescu de la Bucuresti.

Interviu realizat de Alexandra Cebuc