Seria Concertele de la miezul noptii
11, 12, 13 septembrie, ora 22.30, Ateneul Român

Stim ca ati cântat foarte mult Mozart, iar Mozart fost un compozitor cu adevarat generos cu claviatura, cu ceea ce azi numim pian... Ce s-ar putea spune despre Haydn din acest punct de vedere?

Haydn ramâne mai degraba un autor al cvartetelor de coarde, al simfoniilor; el a scris o muzica pura, ce nu apartine în mod special unui solist sau vreunui instrument deosebit. De aceea am alcatuit aceste programe având drept centru de greutate simfonii, dar alaturând si muzica de camera, un trio si asa mai departe... E dificil de explicat, dar pentru mine Haydn este exact opusul lui Mozart, care este mai aproape de lumea teatrului, el aduce mereu în prim plan un caracter, ca un personaj - asa cum gasim în universul operei - iar Haydn nu se prezinta niciodata astfel... Incercând sa fiu cât mai clar: doar legile muzicii sunt cele care definesc evolutia sonoritatilor în partiturile sale si de aceea îmi solicita parca mai multa atentie asupra calitatii muncii noastre decât în cazul unei lucrari mozartiene caci daca avem o simfonie de Haydn interpretata în mod "normal" ascultatorii pot lesne comenta ca este ceva firesc, aproape ... plictisitor! Trebuie sa patrunzi în aceasta muzica ... Mozart poate fi cântat si în clasa a III-a iar celor care aud aceasta muzica le va placea, ei vor declara ca au înteles-o imediat. Haydn necesita multa exigenta si noi ne straduim în acest sens... Dar, dupa cum se stie, Haydn a lasat asa de putine concerte, sunt rare momentele în care aduce în prim plan un solist, un "caracter de vedeta" care se prezinta, este mai degraba o viziune simfonica sau una specifica pentru cvartetul de coarde ceea ce defineste coordonatele, drumurile acestei muzici.


Este poate muzica lui Haydn una mai "discreta"?

As spune, mai degraba, ca secretele calitatii ei, secretele frumusetii ei sunt mai ...discrete, dar muzica este si extrovertita, are si maretii si fineturi, este si entuziasta si... într-un cuvânt: are de toate. Dar nu am gasit acele momente în care sa spui ca este el însusi; nu am gasit acele pasaje în care sa poti afirma (asa cum se întâmpla în cazul celuilalt creator clasic): este chiar Domnul Mozart care cânta aici la pian pentru noi si este el solistul, este el geniul... Haydn este parca mereu "în spatele muzicii sale" este aproape ascuns si apare în lumina muzica sa pura care se prezinta cu legile sale muzicale. 


S-a vorbit de multe ori ca printe sonatele lui Haydn pot fi gasite partituri care sunt destinate mai degraba clavecinului, caci reflecta o stralucire tehnica specifica mai degraba scriiturii clavecinistice si alte lucrari, care sunt poate mai romantice ca expresie, care valorifica mai mult resursele specifice pianului - fiind parca mai evident destinate unui astfel de instrument, cerând mai mult rafinament al sonoritatilor...

Da, desigur; este si normal caci Haydn a acoperit o întreaga epoca: fiind nascut în 1732 era înca vremea lui Johann Sebastian Bach, era înca epoca Barocului si abia apoi a început perioada Clasicismului, iar când a murit el - în 1809 - Beethoven scrisese deja câteva dintre marile sale simfonii. Asadar, Haydn a trecut prin toate aceste transformari, a fost atins de toate acestea si a "atins" el însusi totul: de la clavecin la pian, de la scriitura fiilor lui Bach pâna la cea a tânarului Beethoven. Din aceasta cauza, el acopera un spatiu stilistic mai vast decât Mozart care a sosit într-un moment în care Clasicismul era la apogeu.


Am observat în repertoriul pe care îl prezentati în aceste 3 concerte la Bucuresti si simfoniile de început... Ati dorit sa subliniati astfel si evolutia gândirii lui Haydn în cadrul acestui gen?

Daca ai trei seri la dispozitie trebuie sa încerci sa oferi toate ipostazele posibile ale unui mare compozitor: tânarul Haydn nu este nicidecum mai putin interesant, ci poate chiar mai interesant de descoperit. Incepem cu Simfonia nr.3 - care este , categoric, o prima capodopera. Este incredibil cum suna orchestra acestui domn care a creat simfonia clasica, el - cel care a construit literalmente simfonia (ceilalti autori preluând ceea ce El le-a oferit deja). Daca ascultati primele simfonii gasiti parca mai multa inventivitate melodica, mai multa cutezanta; în cea care poarta nr. 8 este deja ceva care te trimite mult mai departe, spre Simfonia concertanta prin solo-ul de vioara, exista acolo contrabasul si violoncelul care intoneaza linii melodice solistice, dar integrate în ansamblul simfoniei. In cele trei simfonii Dimineata, Prânzul si Seara (dintre care noi cântam doar una) Haydn a exploatat ca nimeni altul acest tip de crea muzica si aici mie mi se pare mult mai incitant decât în alte opusuri, cum sunt ultimele, pe care toata lumea le cunoaste (sunt clasice, reprezinta parca tot ceea ce astepti de la o simfonie) dar în cele mai timpurii gasesti surprizele, poti descoperi inovatiile muzicale pe care doar Joseph Haydn le-a adus de-a lungul vietii sale, atunci când a pornit pe drumul dezvoltarii acestui gen.


Este acest parcurs si o lectie pentru Orchestra de Camera din Lausanne, cea de a re-gândi muzica acestui clasic, de a "scapa" de acel posibil tipar în care este de obicei asezat Haydn ca "autor al Londonezelor", de a regasi spontaneitatea si fantezia demonstrate aici cu prisosint ?

Orchestra de Camera din Lausanne cânta aceste lucrari de când a fost înfiintata... Muzicienii sai au avut deja mari experiente haydniene si îmi amintesc de una dintre cele mai extraordinare realizari pe care tocmai aceasta orchestra a facut-o împreuna cu Antal Dorati când a prezentat în anii 70 - 80 toate operele lui Haydn. A fost un eveniment deosebit si discurile sunt si astazi cerute în magazine. Daca exista vreo orchestra care a cautat sa descopere toate aspectele necunoscute ale muzicii lui Haydn, atunci aceasta este (caci despre operele lui Haydn aproape ca nu se vorbeste). Ansamblul a interpretat toate aceste lucrari alaturi de mari cântareti, iar simfoniile le-au parcurs practic pe toate caci daca rasfoiti repertoriul orchestrei din trecut si pâna astazi nu cred ca veti gasi 5 sau 8 pe care sa nu le fi cântat, ceea ce este într-adevar exceptional. Indraznesc sa afirm ca nu sunt foarte multe lucruri noi de învatat pentru aceasta orchestra într-o asemenea directie.

Suntem foarte fericiti ca în acest an avem sansa unor astfel de programe, dar elementul nou pentru noi este aceasta permamenta trecere de la repertoriul de orchestra la cel cameral, de la cel solistic concertant la sonatele pentru pian solo, sau duo, etc... Este foarte bine ca noi putem face acest lucru, dar este si meritul festivalului de la Bucuresti care îndrazneste sa ofere astfel de programe, caci sunt numeroase festivalurile care considera ca ...3 seri consacrate lui Haydn este putin prea mult... Suntem foarte multumiti ca putem prezenta aici întregul proiect (caci în alte parti avem doar doua programe sau unul si jumatate si ni se pare mai dificil sa oferim astfel publicului întreaga bogatie , întreaga evolutie muzicala a acestui mare compozitor)...


Ati mai fost deja la Bucuresti , la Ateneu...

Da, sala este ideala pentru programele noastre iar publicul este unic. La noi se vorbeste înca despre entuziasmul pe care l-am întâlnit la Bucuresti; dupa acele concerte a fost o perioada în care am trait chiar un fel de... dezamagire când, reîntorsi la Lausanne la stagiunea noastra, oamenii aplaudau mai "normal" la sfârsitul concertelor si noua ni se parea atât de diferit de primirea pe care ne-ati facut-o la Bucuresti...


Interviu realizat de Anca Ioana Andriescu