Un disc-eveniment din seria Reference Recordings: al șaptelea album semnat de Orchestra Simfonică din Pittsburgh, dirijată de Manfred Honeck pentru această casă americană. Pe acest album: Simfonia a V-a de Șostakovici și Adagio de Samuel Barber, înregistrări realizate în iunie și octombrie 2013, în concerte live.

Am reținut din topul de vânzări al Librăriilor Humanitas că discurile Orchestrei Simfonice din Pittsburgh au fost cele mai căutate discuri ale unei orchestre la festivalul Enescu 2017; orchestra americană a concertat în 7 și 8 septembrie. Și nu întâmplător: calitatea tehnică și artistică a acestui ansamblu condus din stagiunea 2008-2009 de austriacul Manfred Honeck, este copleșitoare.

Manfred Honeck este conștient că într-o piață discografică saturată de interpretări ale opusurilor celebre, trebuie să vii cu ceva deosebit pentru a te evidenția față de ceilalți, așa că orchestra a mizat nu pe repertorii neobișnuite, ci pe o calitate tehnică și artistică ieșită din comun a înregistrării. Și în plus, pe concepția ieșită din comun a dirijorului, care, de exemplu, în Simfonia a V-a de Șostakovici găsește elemente de legătură cu Gustav Mahler, descrise in extenso de Honeck în bookletul CD-ului.

Șostakovici - Simfonia a V-a 

Simfonia a V-a de Șostakovici este în prezent una dintre cele mai cunoscute și des cântate simfonii ale creatorului rus. Un opus compus în 1937, la un an după căderea în dizgrație a lui Șostakovici în fața regimului stalinist, după ce Stalin însuși asistase la o reprezentație a operei “Lady Macbeth din Mțensk”. Din acel moment, Șostakovici a trăit permanent cu teama de a fi deportat în Siberia, s-a retras în sine însuși, izolându-se aproape total. Și a scris această simfonie a V-a, care s-a bucurat de un succes imens – se spune că la premieră, aplauzele au durat jumătate de oră. Rușii au văzut în această simfonie nu o transformare glorioasă a omului în comunism, așa cum a fost interpretat de autorități, ci expresia unei drame trăite de un popor întreg, impresionați fiind și de ecourile muzicii religioase ruse care parcă se întrezărește mai ales în cutremurătoarea parte a treia a acestei simfonii. Oamenii au plâns la premiera acestei simfonii, când au ascultat această parte lentă: iar la 80 ani de la această premieră, interpretarea Orchestrei Simfonice din Pittsburgh, condusă de Manfred Honeck ne face să retrăim drama trăită celor cei care au trecut prin deșertul fără speranță al comunismului. Avem în față o interpretare magistrală a acestei simfonii a V-a de Șostakovici, și nu cred că criticul american de la „Stereophile Magazine”, Kalman Rubinson, a exagerat când a afirmat că această interpretare a Orchestrei Simfonice din Pittsburgh este “cea mai bună din acest secol”. Am recunoscut mai multă tensiune și introvertire în această interpretare, decât în cea a Orchestrei Simfonice din Boston, condusă de Andris Nelsons, care a primit anul acesta un premiu Grammy.

Samuel Barber - Adagio 

Un disc cu adevărat de referință pentru discografia lui Șostakovici, dar și pentru cea a lui Samuel Barber: Manfred Honeck a ales ca alături de Simfonia a V-a de Șostakovici să figureze cea mai cunoscută lucrare a compozitorului american Samuel Barber, Adagio pentru orchestră de coarde. Ascultătorii BBC au votat-o drept cea mai tristă piesă muzicală scrisă vreodată; în versiunea lui Honeck, ea este o reinterpretare a unui moment din missa catolică, Agnus Dei, care are următorul conținut ideatic: “Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra ta toate păcatele lumii, ai milă de noi, adu-ne pace”. Samuel Barber însuși a creat o versiune pentru cor a cappella a acestui adagio, pe textul Agnus Dei, în 1967, arată Manfred Honeck în bookletul acestui CD. Așa că nu despre disperare și tristețe este vorba în Adagio lui Barber în versiunea Orchestrei Simfonice din Pittsburgh, ci despre intensitate a credinței și înălțare spirituală – notând aici că Honeck însuși este un om credincios, așa cum am aflat într-un interviu pe care mi l-a acordat în anul 2010. “Pentru mine, Dumnezeu este centrul”, mi-a declarat el atunci.

Noul disc semnat de Manfred Honeck și Orchestra Simfonică din Pittsburgh poate fi ascultat luni, 30 octombrie, de la ora 19.00, în reluare duminică, 5 noiembrie, de la ora 13.05 sau oricând pe site-ul proiectului Discurile anului 2017.