Discurile anului 2019
Violonistul Daniel Lozakovich - albumul 'None but the lonely heart'
Un disc semnat de violonistul suedez de 18 ani, Daniel Lozakovich - None but the lonely heart cu lucrări camerale și concertante de Piotr Ilici Ceaikovski, un album apărut la casa Deutsche Grammophon pe 18 octombrie. Sunt în mare parte înregistrări dintr-un concert live ce a avut loc la Moscova pe 30 aprilie 2019, susținut de Daniel Lozakovich și Orchestra Filarmoniciii Naționale a Rusiei, dirijor Vladimir Spivakov.
Un concert live fulminant, aș spune, afirmație cu care cred că veți fi de acord după audiția Concertului op. 35 în Re major pentru vioară și orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski. O interpretare echilibrată - perfect construită intelectual și emoțional, cu atenție pentru fiecare sunet, chiar și în tempo-urile foarte rapide, o versiune construită în stil rus de acest violonist excepțional de 18 ani, Daniel Lozakovich, lansat de Vladimir Spivakov, în urmă cu 10 ani.
Daniel Lozakovich este născut în Suedia; tatăl său este originar din Belarus, iar mama, din Kirghistan. A început să cânte la vioară la 6 ani, iar la 8 ani susținea primul său concert, dirijat de Vladimir Spivakov, care a văzut talentul extraordinar al micului violonist. A cucerit numeroase premii, dar mai mult decât atât, a cântat alături de mari orchestre și dirijori importanți - alături de Spivakov, a fost promovat de Valery Gergiev și Andris Nelsons. La vârsta de 15 ani, semna cu un contract de exclusivitate cu Deutsche Grammophon - primul disc a apărut în 2018, cu lucrări de Johann Sebastian Bach.
După compozitorul intelectual prin excelență, Bach, iată-l acum pe Lozakovich interpretând muzica emoționalului, prin excelență, Piotr Ilici Ceaikovski. Pe disc figurează trei miniaturi înregistrate alături de pianistul Stanislav Soloviev: None but the lonely heart - Romanța op. 6 nr. 6 care dă și titlul albumului, Melodie din Suita Amintiri dintr-un loc drag și Vals sentimental op. 51 nr.6.
Alături de Concertul op. 35 pentru vioară și orchestră de Ceaikovski, pe acest disc regăsim și alte lucrări pentru vioară și orchestră ale romanticului rus: Meditația din Suita Amintiri dintr-un loc drag, Valsul-scherzo op. 34 și o transcripție a ariei lui Lensky din opera Evgheni Oneghin.
Daniel Lozakovich - "mai mult decât un copil-minune", cum l-a numit presa internațională - un violonist mai mult decât talentat care uimește prin maturitatea interpretării, acuratețea discursului și curajul de a avea o voce personală în partituri de atâtea ori cântate înaintea sa. Unii inovează propunând interpretări controversate, care ies din tipare; alții, precum Lozakovich, urmează fidel linia partiturii, rămânând fideli stilului și intenției compozitorului. Înțeleg foarte bine presiunea pusă pe tinerii interpreți de astăzi: ce ai mai putea spune nou în Concertul pentru vioară și orchestră de Ceaikovski, de exemplu? Sunt atâtea alte înregistrări realizate înaintea ta. Însă diferența cred că o face calitatea interpretării - totul este perfect la locul lui în interpretarea lui Lozakovich, care convinge nu doar din punct de vedere tehnic, ci mai ales emoțional. Nu avem excese de niciun fel, mai ales de tip romantic, care deseori pot fi întâlnite la alți interpreți tineri în interpretarea lui Ceaikovski - Lozakovich privește către natura introspectivă a lui Ceaikovski, compozitorul măcinat de un conflict interior dureros.