Un album lansat de casa Deutsche Grammophon pe 12 iunie: Music of the spheres, cu Orchestra Aurora, condusă de Nicholas Collon.

Muzica sferelor este un concept din antichitate - o legătură filosofică între mișcarea planetelor și muzică, incluzând sistemul lui Pitagora, care a descoperit că există o relație matematică între sunete. Platon vorbea despre astronomie pentru ochi și muzică pentru urechi, amândouă presupunând cunoașterea proporțiilor matematice. Iată, deci, o legătură, chiar dacă filosofică între sfere înalte, de acolo de unde vine, de fapt, și muzica bună.

Iar Orchestra britanică Aurora propune un nou concept de spectacol pentru a ilustra muzica sferelor: nu doar muzică, ci și lumini, animație, design - sigur, elemente pe care noi nu le putem vedea în această înregistrare. Însă ceea ce putem asculta este ceva special, pentru că în interpretarea primei lucrări de pe album regăsim ceva cu totul ieșit din comun. Așa cum știți, de obicei, o orchestră cântă oricare lucrare de pe partitură. Aici, însă Simfonia nr. 41 de Mozart este interpretată din memorie de toți muzicienii, rezultatul fiind o mult mai mare unitate și rafinament, putere de reacție mult mai rapidă la intențiile dirijorului și o explozivă simfonie Jupiter admirabil construită, mai ales în partea a IV-a, cea polifonică.

Noul proiect al orchestrei britanice Aurora ne poartă literalmente printre stelele anticilor, folosindu-se de partituri foarte cunoscute sau de lucrări comandate special pentru acest proiect, cum este cea intitulată Journey, cu subtitlul CP1919. Max Richter vrea să descrie în această lucrare impresii trezite de descoperirea primului pulsar. În primul rând, ce este un pulsar? Dicționarul ne spune: "o sursă galactică de unde radio a cărei emisie este alcătuită din impulsuri cu frecvențe de ordinul megahertzilor și cu perioade de până la o secundă". Mai precis, deci, un corp cosmic care emite sunete regulate, ceea ce confirmă teoria anticilor referitoare la muzica sferelor. Primul pulsar a fost descoperit în 1967. Max Richter, binecunoscutul compozitor contemporan britanic, își propune și să folosească acele tipuri de ritmuri descrise drept celeste de autori antici. Rezultatul: o piesă aproape hipnotică creată special pentru discul Muzica sferelor, interpretată în premieră în 2019, de ascultat în întuneric, după cum recomandă compozitorul.

Orchestra Aurora, înființată în 2005, este considerată una dintre cele mai inovative orchestre de cameră la nivel mondial, printre fondatorii săi numărându-se și dirijorul Nicholas Collon, astăzi în vârstă de 37 ani, dirijorul principal actual al ansamblului. De la prezentarea pe scenă, la repertorii și concepte abordate, totul este altfel cu această orchestră ce explorează noi căi de adresare către publicul contemporan. Explorează mult creația modernă și contemporană de o factură mai accesibilă - de exemplu muzica lui Gerald Finzi pe care a înregistrat-o pentru casa Decca în 2016. Cântă simfonii de pe rost, cum face și pe acest disc. Și caută noi modalități de expresie, cum veți descoperi în alte două piese de pe acest album: Time stands still de John Dowland în aranjamentul lui Nico Muhly, cu contratenorul Iestyn Davis solist și Life on Mars de David Bowie, cu vocalistul Sam Swallow în prim plan.