Termenul de "fusion" a devenit prea general sau mai degrabă devine din ce în ce mai diluat odată cu adăugarea de noi și noi elemente în componenta lui muzicală. Ca atare, de multe ori e bine să folosim cuvântul jazz pentru a face o trimitere clară, mai exact jazz electric, când vorbim de muzica incredibilului chitarist Oz Noy. Cu o imaginație impresionantă și o tehnică pe măsură, căutând teritorii muzicale neexplorate, Oz Noy explodează din nou pe albumul "Snapdragon", cu aceeași prospețime ritmică și un plus de energie improvizatorică. Melodii complicate la unison, spații consistent completate de groove, idei inteligent dezvoltate de o inepuizabilă inventivitate se succed pe piese care ne surprind deopotrivă mintea și musculatura. E suficient să aflăm ce variante de secție ritmică sunt pe acest album pentru a ne dori să absorbim fiecare măsură. La baterie Dennis Chambers, Vinnie Colaiuta și Dave Weckl. La chitară bas Will Lee, James Genus, John Patitucci. Iar Oz Noy, cu ton și tehnică, schimbă solouri și teme scrise cu saxofonistul Chris Potter, claviaturistul David Kikoski sau trompetistul Wallace Roney. Jazz contemporan pe ritmuri de funk, cu acordurile și frazele care-i reflectă personalitatea distinctă. Prin "Snapdragon" ne putem forma o idee despre ce înseamnă originalitatea într-un cadru muzical familiar.