Un album lansat de casa Deutsche Grammophon pe 29 ianuarie 2021: lucrări de Serghei Rahmaninov, interpretate de Orchestra Simfonică din Philadelphia, dirijor Yannick Nezet Seguin - Simfonia I și Dansurile simfonice op. 45. 

Este, de fapt, primul disc dintr-o serie mai amplă, cu integrala lucrărilor orchestrale de Rahmaninov, propusă de Orchestra Simfonică din Philadelphia și dirijorul ei principal, Yannick Nezet Seguin - în 2022 vor apărea Simfonia a II-a și Insula morților, în 2023, când se împlinesc 150 ani de la nașterea lui Rahmaninov, Simfonia a III-a și Simfonia corală Clopotele. 

Legătura dintre Orchestra Simfonică din Philadelphia și Serghei Rahmaninov este binecunoscută: după emigrarea în Statele Unite ale Americii, aceasta este orchestra alături de care Rahmaninov și-a prezentat cele mai multe premiere ale propriilor lucrări - Concertul nr. 4 pentru pian și orchestră, Rapsodia pe o temă de Paganini, Dansurile simfonice, dar și alături de care a realizat legendarele înregistrări ale propriilor opusuri, în calitate de pianist. Rahmaninov a fost prieten și cu Leopold Stokowski, și cu Eugene Ormandy, dirijorii din perioada interbelică a Orchestrei Simfonice din Philadelphia. 

Așa că se poate spune că muzica lui Rahmaninov este în ADN-ul acestei orchestre. Și după explorarea lucrărilor pentru pian și orchestră, alături de pianistul Daniil Trifonov, era timpul pentru versiuni contemporane ale lucrărilor simfonice de Rahmaninov.

"Întru totul, un album uimitor" scrie în numărul din februarie 2021 revista britanică Grammophone despre acest disc.

Iată o partitură pe care merită să o redescoperim: această Simfonie I de Rahmaninov, compusă de un tânăr de 22 ani și prezentată în premieră în 1897, când Rahmaninov avea 24 ani. A fost un dezastru total: orchestra nu studiase suficient, dirijorul nu a acordat atenția solicitată partiturii. Rahmaninov a căzut într-o depresie care l-a urmărit apoi întreaga-i viață. Când a emigrat în America, în 1917, Rahmaninov a lăsat partitura acestei simfonii în Rusia - știmele pentru orchestră au fost descoperite abia în 1944 și în baza lor a fost reconstituită partitura generală, după care s-a cântat pentru prima dată la Moscova în 1945. Premiera americană a lucrării a avut loc în 1948 - partitura a fost interpretată de Orchestra Simfonică din Philadelphia, condusă de Eugene Ormandy. 

Prima temă a Simfoniei I o găsim și în ultima lucrare importantă lăsată de Rahmaninov, Dansurile simfonice op. 45, compuse în 1940 și prezentate în premieră absolută în 1941, tot de Orchestra Simfonică din Philadelphia, dirijată de Eugene Ormandy.

Este una dintre partiturile care au beneficiat, apoi, de-a lungul anilor, de numeroase înregistrări.

În cea pe care o veți asculta pe acest disc, descoperim atât respectul pentru partitură, cât și tradiția de interpretare care vine chiar de la Rahmaninov însuși, dar și viziunea personală, foarte proaspătă a lui Yannick Nezet Seguin, un mare dirijor al timpurilor noastre, la cârma unei orchestre extrem de performante, capabilă de mari subtilități expresive, și care pune în lumină numeroasele detalii din partitura lui Rahmaninov. Un rol important îl au extraordinarii instrumentiști din partidele de suflători ai acestei orchestre, foarte tehnici și expresivi.

Un tablou al unei Rusii legendare, așa cum o simțea Rahmaninov la aproape 30 ani după ce o părăsise, pictată cu migală și emoție de o orchestră și un dirijor care înțeleg cu totul esența acestei muzici și au și instrumentele necesare pentru a o reda la o cotă de incredibil profesionalism.