Trio-ul standard, chiar și atunci când este format din muzicieni mari, e o formulă des întâlnită în jazz. Puține însă depășesc stadiul de podium al adulației, de vitrină cu virtuozitate sau rețetă de marketing. Creativitatea, interplay-ul creativ, căldura pe care o simțim împreună cu sunetele, degajând din spațiul în care se cântă, rămân încă o raritate demnă de remarcat, de care nu ne putem plictisi niciodată. Luna februarie a lui 2021 ne aduce un astfel de album înregistrat de pianistul Bill Cunliffe, alături de basistul John Patitucci și de bateristul Vinnie Colaiuta. Din nou, comentariul meu s-ar putea opri aici. Chiar nu prea e nimnic de spus. Doar că e primul album în această formulă și că ascultăm genul de producție care surprinde un moment magic, al întâlnirii dintre muzicieni de cel mai înalt nivel, în momentul potrivit. Un disc impecabil, cu titlu simplu, pe care să-l avem oricând la îndemână atunci când ne dorim jazz la superlativ sau ca exemplu perfect atunci când mai putem atrage o mână de oameni în admirația față de acest sublim gen muzical.