Un disc lansat de casa Myrios pe 12 aprilie: Simfonia a IX-a de Anton Bruckner, cu Orchestra Gurzenich din Koln, condusă de Francois Xavier Roth.

200 ani de la nașterea lui Bruckner, aniversați în 2024, înseamnă pentru majoritatea caselor importante de discuri proiecte dedicate integralei simfoniilor lui Bruckner - și un prilej de redescoperire a acestui compozitor născut în 1824 și stins din viață în 1896, care reflectă în creația sa romantismul de esență germanică, dezvoltat în alt sens decât cel propus de Richard Wagner.

Printre orchestrele care propun proiectul înregistrării integralei simfoniilor de Anton Bruckner se numără și Orchestra Gurzenich din Koln - au apărut deja simfoniile cu numerele 3, 4, 7 și 9, urmează în 28 iunie, simfoniile I și a II-a.

Noi vom asculta astăzi Simfonia a IX-a, în versiunea finală lăsată de Bruckner, adică cu doar 3 părți finalizate înainte de moartea compozitorului. Este dedicată lui Dumnezeu - omagiul adus de Bruckner sursei sale primare inspiratoare în toată creația sa. Este cert că Bruckner a lăsat schițe și pentru partea a IV-a, însă paginile s-au amestecat și s-au pierdut, în zilele de după moartea lui Bruckner, când o mulțime de curioși i-au răscolit printre lucruri. Așa că astăzi, cunoaștem că testamentul final simfonic al lui Bruckner este o răscolitoare parte lentă, în care recunoaștem ecouri din Wagner și Schonberg, dar mai ales, stilul inconfundabil al lui Bruckner, exprimat în orchestrație și concepție.

Într-o lume agitată și interesată mai curând de aspectele exterioare și superficiale ale vieții, audiția ultimei simfonii bruckneriene pare că vine din alt univers, iar Francois Xavier Roth amplifică această senzație prin felul în care construiește acordurile melodice, ca și prin sonoritatea uneori cvasi-camerală. Francois Xavier Roth, un dirijor francez cu o importantă carieră internațională, care pune accentul pe autenticitate, construiește o simfonie a noua de Bruckner în care sunt evidențiate toate detaliile din partitură cu minuțiozitate și în care vorbește mai curând omul umil, față cu Dumnezeu.