Vă prezint cel mai nou disc al binecunoscutei pianiste Elisabeth Leonskaja - albumul Paris, apărut în 10 octombrie 2013, ce reuneşte lucrări semnate de Maurice Ravel, George Enescu şi Claude Debussy.

Discul se doreşte a fi un omagiu adus Parisului sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX: un oraş al luminilor care polariza atenţia lumii culturale şi în care s-au născut cele mai importante curente literare şi muzicale ale perioadei. Parisul Belle epoque şi o ilustrare prin muzică în Valsurile nobile şi sentimentale de Maurice Ravel: Elisabeth Leonskaja într-o lucrare compusă în Parisul anului 1911.

M-am bucurat când am văzut că pe acest disc figurează şi prima sonată pentru pian de George Enescu. Iată un extras din bookletul CD-ului: "George Enescu nu poate fi lăsat în afara triadei din care mai fac parte Ravel şi Debussy. Enescu a fost singurul care nu era francez la origine dintre aceştia trei; Parisul era îmbibat cu atâta creativitate a artiştilor străini, că oraşul nu poate fi conceput în absenţa acestora - ar fi orfan."

Este interesant că toţi criticii care au recenzat acest disc sau recitalurile Elisabethei Leonskaja cu acelaşi program de pe disc au scris în primul rând despre prezenţa în program a primei sonate enesciene pentru pian, salutând promovarea acestei lucrări mai puţin cunoscute la nivel internaţional, din păcate. S-a făcut şi asocierea, firească de altfel, între faptul că Elisabeth Leonskaja a cucerit premiul I la Concursul George Enescu din 1964.

Mie mi-a plăcut în care Leonskaja reuşeşte să surprindă specificul muzicii enesciene din această sonata op.24 nr.1 care nu este uşor de ascultat: o muzică ce poate părea complicată, dar în care se regăseşte, mai ales în partea a III-a, atmofera serilor de româneşti de vară. Oricum, să asculţi Enescu interpretat de una dintre marile pianiste ale timpurilor noastre, nu poate fi decât un privilegiu.

Alături de Ravel şi Enescu, pe discul Paris al pianistei Elisabeth Leonkaja se regăseşte, firesc, şi Claude Debussy, fără de care nu ne putem imagina atmosfera Belle epoque a începutului de secol XX la Paris. Elisabeth Leonskaja a ales 3 preludii: Vântul pe câmpie, Fata cu părul bălai şi Focuri de artificii, alături de emblematicul vals Mai mult decât lent.