În 21 octombrie 2016, pianista născută la Iași, cu o frumoasă carieră desfășurată în țara ei de adopție, Marea Britanie, a lansat albumul care reprezintă debutul ei discografic în calitate de solist concertist. Un debut alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, condusă de Darrell Ang. Un album care poate fi un ideal cadou de Crăciun, atât prin repertoriu, cât și prin intensitatea și finețea interpretării, difuzat pe 30 noiembrie, în jurul orei 18.00, despre care am stat de vorbă chiar cu Alexandra Dariescu.

"Am ales Concertul de Ceaikovski nr.1 cuplat cu Suita aranjată de Pletniov, "Spărgătorul de nuci" pentru pian solo. Aşa că este un program foarte, foarte frumos. Este un program aniversar - anul acesta se împlinesc 200 de ani de când Hoffmann a scris povestea "Spărgătorul de nuci", iar pentru mine este o amintire extraordinar de frumoasă de când eram micuţă şi ascultam poveşti pe LP-uri. Erau poveşti muzicale, ţin minte, mama mă încuraja foarte mult să le ascult şi eu le ascultam cu foarte mare drag. Şi chiar când am descoperit această partitură a "Spărgătorului de nuci" aranjată de Pletniov pentru pian solo am spus că neapărat vreau să o înregistrez. Şi aşa a venit cuplarea acestei suite cu Concertul nr.1 de Ceaikovski pe care l-am cântat de multe ori şi care-mi este la suflet. Cred că am ajuns să înţeleg esenţa acestui concert şi, bineînţeles, când a venit oportunitatea să înregistrez cu Filarmonica Regală din Londra a fost o combinaţie perfectă.

Vorbeşti despre oportunitatea de a înregistra alături de această foarte bine cunoscută orchestră. Cum a apărut oportunitatea aceasta, că nu e ceva obişnuit?

Nu, nu este deloc obişnuit şi pentru mine este un foarte mare privilegiu să pot înregistra cu ei. A fost o combinaţie perfectă - şi casa de discuri şi Filarmonica m-au sugerat pe mine şi a fost… nu ştiu… timpul potrivit şi pentru mine, când mă pregăteam să înregistrez un concert cu orchestra. Aşa că a fost un gând bun din partea tuturor şi o colaborare care continuă să fie foarte, foarte frumoasă şi fructuoasă în acelaşi timp.

Cred că a înregistra Concertul de Ceaikovski, celebrul concert nr.1, este cu adevărat o provocare pentru că sunt atât de numeroşi pianiştii care înaintea ta au făcut acest lucru. Ce ţi-ai propus să aduci tu nou şi care crezi că este elementul de atractivitate pentru cel care va vedea discul într-o librărie şi să vrea să-l cumpere. E greu, cred, în ziua de astăzi, când e aşa o ofertă bogată, nu?

Da, este foarte greu, este adevărat. În primul rând nu mă gândesc la oricine altcineva care a înregistrat acest concert; este foarte important să-ți faci cunoscută vocea ta. Pentru mine acest concert este un întreg balet; este vorba de supleţea şi de povestea care este spusă în acest concert. În momentul când se intră într-o librărie şi se vede CD-ul, coperta este foarte frumoasă - este un joc între mine şi Spărgătorul de nuci. În momentul în care-l aduce şi-l ascultă este şi mai frumos şi sper să simtă emoţia şi bucuria cu care am înregistrat toate notele.

Câteva detalii despre înregistrarea efectivă a concertului...

A durat o singură zi să înregistrăm concertul cu orchestra; am avut două sesiuni de trei ore fiecare. A fost deci într-un fel presiune, dar, în acelaşi timp, în momentul când înregistrez ceva vreau să fie în bucăţi foarte lungi ca să fie linia continuă. Nu-mi plac editările foarte multe. Aşa că, în momentul când am intrat în sală - o sală foarte frumoasă, exact în centrul Londrei, Henry Wood Hall… e foarte diferit să înregistrezi un concert cu orchestra decât un disc singură, pentru că în momentul când eşti singură eşti singură în studio, numai cu pianul… dar aici erau deja o sută de oameni care, bineînţeles, te şi ascultă în momentele când ai pasaje solo, dar şi cântă împreună cu tine. Aşa că a fost, într-un fel, concert; un concert mai lung, dar aşa a fost atmosfera, aşa am simţit-o.